sâmbătă, 12 noiembrie 2011

GAUDEAMUS - de B.P. Hasdeu


On traverse un miroir



                                       ” Nu-i somn etern acela pe care-l doarme
                                  Muribundul care se prăbușește închizând ochii”
                                                            Iulia  Hasdeu


Când o fi să mă duceți la criptă...
Nu pe mine, ci vasul rămas:
D-ocamdată în  vasu-i înfiptă
O făclie sclipind din cel vas
O sertină
       lumină
           pe-un ceas;
Când o fi să-mi rostiți la cuvinte
De iubire, dulceagul volum
Ce se-ndrugă la toți pe morminte,
Ba la unii popasuri pe drum:
Să rămâie
         tămâie
              cu fum;
Aș dori să văd fețe voioase
Și s-aud împrejuru-mi cântând:
”A scăpat o simțire din case
Și din carne scăpat-a un gând,
Printre glume
         din lume
              plecând !”
Și cu sufletele dragi, cari în soare
Tot adastă sosirea-mi cu jind,
Eu veni-voi la cea sărbătoare
Pe coșciugul meu, reze-mpletind
O zglobie
         chindie
               să-ntind !
Să mă bucur, sătul de-a mai plânge...
Ce mai lacrimi vărsai pân'să plec !
Aș putea, la un loc de le-aș strânge,
Înotând prin durerea-mi să trec
Și cea groapă
         de-o șchioapă
                     s-o-nec !
Să mă bucur, căci omu-i o treaptă
Pe suișul cel fără de-apus,
Și martirul meu cuget așteaptă,
Ieri un vierme și mâine-un Iisus
Cale lungă
         s-ajungă
                mai sus !
           




Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu