duminică, 29 ianuarie 2012

ANA BLANDIANA - POEZII









CURSA

Așa o să fac:
În loc de piatră, oglinda.
Și-n loc de nume,
O oglindă de asemenea.
Va fi ca o cursă
În care veți cădea
În sfârșit.
Ce-mi pasă că nimeni nu va mai ști
Unde-mi este mormântul,
Când voi vă veți apleca peste el
Curioși să vedeți
Al cui poate fi
Și vă veți vedea
Pe voi înșivă.






FRUNTEA MEA



Fruntea mea e o piatră
Peste care trec și se-ntorc
Valurile frluxului și ale refluxului,
O spală și o tocesc,
O sculptează,
O fac nisip,
Se scurg printre firele lui
Tot mai fine,
Tot mai fără chip,
La dus și la-ntors
Sub razele lunii
Coborâte în bernă -
O piatră de mult dispărută
Și uitată de mult
Sub mișcarea insultei, eternă.




DIES ILLE,
DIES IRAE

O să vină ea,
Nu se poate altfel,
O să sosească
Și ziua aceea
Amânată de veacuri,
O să vină
Se apropie,
Se și aude
Pulsul ei bătând
Între zări,
O să vină ea,
Se simte în aer,
Nu mai poate întârzia,
Nu vă îndoiți, o să vină
Ziua aceea
Orbitoare ca o sabie
Vibrând în lumină.





DE DRAGOSTE


Nu mă lăsa, așează-mi-te-alături
Și ține-mi capul strâns să nu tresar
Când somnul bont la care-s condamnată
S-ascute, răsucindu-se-n coșmar;


Cuprinde-mi tâmplele în pale-așa
Cum ții să nu se verse un potir
Și pune-ți gura peste gura mea:
Inspiră țipătul care-l expir,


Să nu se-audă hohotul de plâns
Ce-și hotărăște trupul meu contur;
Îmbrățișează-mă să nu mă smulgă
Valul de spaimă care crește-n jur.


Și duce totul, și în urma lui
Rămâne doar moloz și ghilimele,
Și se chircesc bolnave și se sting
Și soarele și celelalte stele...



Картинка 1 из 273

SOMNUL

Ce răzbunare !
Ultimul dintre sclavi,
Căruia nu i-a trecut niciodată prin minte
Cum ar fi liber
Și care începe să tremure
Numai la gândul
C-ar putea face
Cel mai neînsemnat gest de revoltă,
Evadează
Prin simpla plecare a genelor
Scapă oricărui control,
Fuge,
Nu poate fi urmărit,
Pentru că stăpânul
Rămâne întotdeauna
Pe mal,
Mușcându-și pumnii de furie
Și insomnie,
Veghind.




Волшебные миры картин Владимира Куша





SUBIECT

A te descoperi
Închis în comparație
Ca într-o cușcă
Pe care singur
Ți-ai clădit-o în jur
Și-n care nu mai poți trăi,
Așa cum nu puteai
Nici în afara ei;
A muri din lipsă de libertate
Ca din lipsă de aer,
Nu pentru că ești închis,
Ci pur și simplu
Pentru că ea, cușca, există -
Ce subiect
Pentru o propoziție
Care își așteaptă predicatul !








FĂRĂ NUME (I)

Destin rostit de-o ursitoare
Întârziată, jignită,
Urându-ne pentru
Darurile prea multe
Pe care ni le-au dat celelalte;
Constructor
Al infernului nostru particular
În care zilele și nopțile
Se anulează între ele la
                             nesfârșit
Și nu obosesc,
Și nu se dau bătute,
Încât nici mănăstirea,
Nici ruina ei
Nu se pot încheia vreodată;
Arhitect de valuri
Înălțate mereu
Și mereu năruindu-se
Ca s-o poată lua de la capăt;
Meșter mare
Întrecându-i pe ceilalți
Nu prin știința
Ci prin exasperarea de a zidi.
Zburător cu aripi de șindrilă
De două ori victimă
A operei sale;
Blestem
În zidul de litere-al căruia
E închis un popor.





Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu