marți, 7 august 2012

Sfântul ISAAC SIRUL - Viața - Rugăciuni - Cuvinte și sfaturi înțelepte









Rugăciune către Domnul și Mântuitorul

nostru Iisus Hristos - de Sf.Isaac Sirul


Domnului să ne rugăm !

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr și lacrimi de întristare și de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primește lacrimile mele.


Cu patimile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu sângele Tău, curățește sângele meu și amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău celui de viață făcător.


Fierea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tau întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării precum a făgăduit preasfântă gura Ta.



Fața Ta, cea batjocorită cu pălmuiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Duhul Tău, pe Care L-ai încredințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin harul Tău.



Nu am inima plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine.



Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăților, dăruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndurerată, ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci făra de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dă-mi așadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiasca în mine închipuirea icoanei Tale.



Te-am părăsit, Doamne, să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine, ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhovnicească. Numără-mă între oile turmei Tale preaalese. Hrănește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată este sălașul Tău și se vede într-însa strălucirea descoperirilor Tale.


Strălucirea Ta este mângâierea și odihna celor ce s-au ostenit pentru Tine în necazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor.


Amin.










Slăvitul părintele nostru Isaac Sirul este un sfânt  din secolul al VII-lea cunoscut pentru asceza  sa strictă şi pentru scrierile ascetice.

Sfântul Isaac s-a născut în regiunea Qatarului, pe coasta vestică a Golfului Persic. Pe când era destul de tânăr, el a intrat într-o mănăstire  împreună cu fratele său. Faima lui de om sfânt şi învăţător s-a răspândit mult. În consecinţă, el a fost hirotonit episcop de Ninive, fosta capitală a Asiriei de nord, dar i s-a cerut să renunţe la această poziţie după numai cinci luni. Atunci, el a plecat spre sud, în sălbăticia Muntelui Matout, un refugiu al anahoreţilor. Acolo a trăit în singurătate mulţi ani, studiind Sfânta Scriptură, dar o orbire ulterioară şi vârsta înaintată l-au obligat să se retragă la Mănăstirea Rabban Shabur, unde a adormit şi a fost înmormântat. Prăznuirea sa se face în 28 ianuarie



El nu trebuie să fie confundat cu celălalt sfânt Isaac Sirul, Stareț de Spoleto,  care a trăit pe la mijlocul secolului al VI-lea (12 aprilie)





Sfântul Isaac este acceptat pe deplin de Biserica Ortodoxă, cu toate că în timpul vieţii sale a fost un membru canonic al Bisericii Asiriene a Răsăritului  (i.e. nestoriană). Cu toate acestea, scrierile sale au devenit extrem de populare în cercurile monahale ortodoxe şi sunt bine-cunoscute pentru ortodoxia lor. Cinstirea  sa a crescut în timp, el fiind integrat în calendarul sfinţilor ortodocşi. Astfel, includerea sa printre sfinţi indică faptul că Biserica nu priveşte granițele canonice  ca fiind testul indicator al ortodoxiei.



Sursa: http://ro.orthodoxwiki.org/Isaac_Sirul











Sfântul Isaac Sirul –
 Cuvinte despre sfintele nevoințe
  în Filocalia X



Lasă-te răstignit și nu răstigni.
Lasă-te nedreptățit și nu nedreptăți.
Lasă-te bârfit și nu bârfi.
Fii blând și nu zelos și rău.

Veselește-te cu cei ce se veselesc și plângi cu cei ce plâng. Căci acesta este semnul curatei.
Fii bolnav cu cei bolnavi.
Plângi cu cei păcătoși.
Bucură-te cu cei ce se pocăiesc.
Fii prieten cu toți oamenii, dar și singur în cugetul tău.
Fii părtaș la pătimirea tuturor, dar cu trupul taău fii departe de toate.
Nu mustra pe cineva și nu osândi nici chiar pe cei foarte răi în viețuirea lor.
Întinde haina ta peste cel ce a greșit și acoperă-l. Și dacă nu poți lua asupra ta greșelile lui și nu poți primi certarea și rușinea în locul lui, rabdă-l măcar și nu-l rușina…

De nu te liniștești cu inima, liniștește-te măcar cu limba.
Și dacă nu poți pune rânduială în gânduri, pune rânduială măcar cu trupul tău.
Și de nu poți lucra cu trupul tău, întristează-te măcar în cugetul tău.
Și de nu poți sta la priveghere, priveghează măcar șezând pe patul tău sau chiar întins pe el. Și de nu poți posti doua zile, postește măcar până seara. Și de nu poți până seara, păzește-te măcar să nu te saturi.

De nu ești curat în inima ta, fii curat măcar în trupul tău.
De nu plângi în inima ta, îmbracă-ți cu jale măcar fața ta.
De nu poți milui, vorbește măcar ca un păcătos.
De nu ești făcător de pace, fii măcar neiubitor de tulburare.
De nu te poți strădui, fă-te măcar în cuget netrândav.
De nu ești biruitor (asupra păcatelor), măcar să nu te mândrești față de cei vinovați.
De nu izbutești să închizi gura celui ce bârfește pe soțul tău, păzește-te măcar să nu te faci părtaș în aceasta cu el.

De iubești blândețea, rămâi în pace. Și de te vei învrednici de pace, te vei bucura în toată vremea.
Caută înțelepciunea și nu aurul.
Îmbracă-te în smerenie și nu în mătase..
Caută să dobândești pacea și nu împărăția…

Iată, frate, îndemnul meu: mila să-ți sporească în suflet până când vei simți în inima ta aceeași milă pe care Dumnezeu o are față de tine.



http://vorbadulcemultaduce.wordpress.com









  • Calea lui Hristos este crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodată la cer prin comoditate.
  • Dacă smerenia îl înalţă pe omul simplu şi neînvăţat, atunci gândeşte-te ce mare cinste îi va aduce omului mare şi respectat.
  • Adevarata rugaciune e plinatatea iubirii.
  • Crucea este poarta tainelor.
  • Vorbirea este instrumentul acestei lumi prezente. Liniştea este misterul lumii ce va veni.
  • Dumnezeu este iubirea pe care cerul o coboară pe pământ; iar omul este iubirea care înalţă pământul la cer.
  • Nu orice om care petrece în linişte este smerit cugetător, dar orice smerit cugetător petrece în linişte.
  • Fii împăcat cu sufletul tău şi, atunci, cerul şi pământul se vor împăca cu tine.
  • Rugăciunea este o bucurie care înalţă mulţumire.
  • Fii prieten cu toţi oamenii, dar cu gândul petrece singur!
  • Dragostea e din rugăciune.
  • Fiţi însetaţi de Hristos şi El vă va împlini cu dragostea Sa.
  • Inima cea mai milostivă este aceea care arde pentru toată făptura, pentru oameni, pentru păsări, pentru demoni şi pentru toată zidirea.
  • Omul smerit are întotdeauna odihnă, fiindcă nimic nu poate să-i tulbure ori să-i clătească mintea.
  • Apropie-te de cei drepţi şi prin ei te vei apropia de Dumnezeu.
  • Să nu ne întristăm când lunecăm în greşeală, ci când stăruim in ea.
  • Nimic nu se poate apropia de Dumnezeu dacă nu se va îndepărta de lume.
  • Darul iubirii in rugaciune e tacerea Duhului;intr-adevar, cand mintea e unita cu Dumnezeu, se abtine de la cerere si de la rugaciune.
  • Pacea gandurilor e un semn al nepatimirii sufletului, dulceata e un semn al indurarii, indurarea e un rod al smereniei; daca cineva nu coboara din inaltimea intelegerii sale, nu se va putea arata dulce si bland fata de cei pe care-i intalneste.
  • Rugaciunea necontenita sta in aducerea-aminte necontenita de Dumnezeu.
  • Există iubiri ce se sting ca lampa rămasă fără ulei ori ca torenţii ce seacă atunci când ploaia s-a oprit. Dar dragostea adevarată este asemeni puternicului izvor care ţâşneşte din pământ; curge mereu, nesfârşit.
  • Măsura face orice lucru frumos!
  • Înaintea Harului păşeşte smerenia.
  • Lacrimile sunt semne în trup despre aşezarea minţii.
  • Scara ce duce în Împărăţie este ascunsă în sufletul tău.
  • De voieşti să afli în tine viaţă, ţine în minte credinţa şi smerenia.
  • Mai mare este ajutorul ce-ţi vine din păzire, decât ajutorul din fapte.
  • Adunarea celor smeriţi este iubită lui Dumnezeu, precum adunarea serafimilor.
  • Dumnezeu ne dăruieşte harul Său pentru smerenia care vine din multe osteneli.
  • Doar cel care a înţeles hotarul acestei vieţi, poate pune hotar păcatelor sale.
  • Să fii pomenitor de rău şi să te rogi e ca şi cum ai semăna pe mare şi ai aştepta recolta.
  • Smerenia este haina lui Dumnezeu. Căci, Cuvântul Întrupându-Se, pe ea a îmbrăcat-o şi prin ea ne-a vorbit nouă, în trupul nostru.
  • Este nedrept a spune că Dumnezeu este drept. Trebuie să ne temem mai mult de mila lui Dumnezeu decât de dreptatea Lui. Trebuie să te porţi cu mai multă grijă faţă de un om care te iartă decât faţă de unul care te pedepseşte, pentru că primului îi rămâi datornic.
  • Credinţa în purtarea de grijă a lui Dumnezeu e lumina gândului care se ridică în om prin har.
  • Fii persecutat, mai decât să fii persecutor. Fii crucificat, mai bine decât să fii crucificator. Fii nedreptăţit, mai bine decât să fii nedrept cu altcineva. Fii oprimat, decât să fii zelos. Preferă bunătatea în locul dreptăţii.
  • O disciplină redusă dar întotdeauna perseverentă este o forţă puternică; pentru că o picătură care cade uşor dar cu încăpăţânare, sparge o stâncă tare.
  • Ziua Domnului este o taină a cunoaşterii adevărului care nu este primit prin sânge şi trup şi care transcende orice speculaţii. În vremurile acestea, nu există ziua a opta şi nici sabatul adevărat. Pentru că cel care zice `Domnul s-a odihnit în ziua a şaptea,’ s-a referit la scăparea [firii noastre] din blestemul acestei vieţi, deoarece mormântul are şi o fire trupească şi aparţine acestei lumi. Şase zile sunt împlinite în economia vieţii prin intermediul ascultării poruncilor; a şaptea este petrecută în întregime în mormânt; iar a opta este plecarea din acesta.
  • De ce te nelinişteşti pentru o casă care nu este a ta ? Fă ca apropierea de un om în pragul morţii să fie un învăţător pentru plecarea ta de aici.
  • Înţelepciunea Crucii se ascunde în suferinţa pe Cruce.
  • Omul care îl urmează pe Hristos în plângere însingurată este mai mare decât cel ce Îl propovăduieşte pe Hristos printre comunităţi de oameni.
  • De ce îţi întăreşti legăturile? Ia viaţa în propriile mâini înainte ca lumina ta să înceapă să pălească şi să începi să cauţi un ajutor pe care nu îl găseşti. Viaţa aceasta ţi-a fost dată pentru pocăinţă; nu o irosi pentru căutări în van.





Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu