duminică, 25 noiembrie 2012

POEZII DE IARNĂ







NOAPTE DE IARNĂ

de George Topârceanu


Cad din cer mărgăritare
Pe oraşul adormit...
Plopii, umbre solitare
În văzduhul neclintit,

Visători ca amorezii
Stau de veghe la fereastră,
Şi pe marmura zăpezii
Culcă umbra lor albastră.

Iarna!... Iarna tristă-mbracă
Streşinile somnoroase,
Pune văl de promoroacă
Peste pomi şi peste case.

Scoate-o lume ca din basme
În lumini de felinare -
Umple noaptea de fantasme
Neclintite şi bizare.

Din ogeagul de cărbune
Face albă colonadă
Şi pe trunchiuri negre pune
Capiteluri de zăpadă,

Iar prin crengile cochete
Flori de marmură anină, -
O ghirlandă de buchete
Care tremură-n lumină.

Reci podoabe-n ramuri goale
Plouă fără să le scuturi,
Ici, risipă de petale,
Colo, roi uşor de fluturi...

Şi din valul de zăpadă,
Ca o mută arătare
Legănându-se pe stradă,
Un drumeţ ciudat răsare...

Vine cu popasuri multe,
Face-n calea lui mătănii.
Câte-odată stă s-asculte
Clopoţeii de la sănii.

Alteori uimit tresare,
Dă din mâini şoptind grăbit -
Parcă spune-o taină mare
Unui soţ închipuit...

Ca o umbră din poveste
Se strecoară-ncet, şi iar
Stă deodată fără veste
Rezemat de-un felinar.

Faţa lui se lămureşte, -
Pare-nduioşat acum...
Visător şi lung priveşte
Casele de peste drum:

Poartă mică... pomi în floare...
O fereastră luminată...
Streşini albe de ninsoare...
Toate-i par ca altădată!

Şi păreri de rău trecute
Cad pe inima-i trudită,
Ca un stol de păsări mute
Pe-o grădină părăsită:

"Bulgăraş de gheaţă rece,
Iarna vine, vara trece
Şi n-am cu cine-mi petrece...
Bulgăraş topit în foc,
Dacă n-am avut noroc!
Dacă n-am avut noroc..."

Glasul, înecat, se curmă.
Omul, şovăind în stradă,
Pleacă iar, lăsând în urmă
Pete negre pe zăpadă.






PRESIMȚĂMÂNT

  de Adrian Păunescu

Va veni iarna, miroase a fulg, -
Taranii pun lemne-n soproane,
Si sfintii din mistice taine se smulg
Si incaruntesc in icoane.
Va veni iarna, la munte fac foc
Muntenii uitati de guverne,
Ei care nu au nici salarii, nici loc,
Ci doar existente eterne.
Va veni iarna si apele curg
Tragand dupa sine obarsii
Si-n scurtele zile cu vanat amurg
La geamuri de case bat ursii.
Va veni iarna curat si rapid,
Un rug pe sub brume se stinge
Si gura spre cer daca vreau s-o deschid
As spune, dar gura mea ninge.
Va veni iarna, iubito, e frig,
Un frig ce spre cerga ne mana,
Atata mai pot sa te rog si sa strig,
Da-mi aspra manusa de lana.
Va veni iarna, ba nu, a venit,
Caldura eu n-o voi gasi-o,
Ci trist am sa plec, garbovit, ostenit,
Prin muntii ce canta: Adio !



"Winter Time"...



ACOLO UNDE CRED CĂ EȘTI

de  Constanța Buzea



Acolo unde cred ca esti
Nici trenurile nu str
abat
Acolo ca de sticl
a par
P
adurile de brad brumat.
Tot mai departe simti si taci
Ad
augat la rest mereu
Si nu mai pot inainta
Decat pierzandu-m
a si eu.
Cum ninge, alb e orice drum
Si alb respira-ntregul timp
Nici nu te-a
s recunoaste-acum
Desperecheat
si fara nimb.
Mi-e mila si sa-mi amintesc
Dar nici s
a uit nu ma indur
Cat
a parere-i in destin
Cat
a greseala-i imprejur.
Cu degete de frig adun
Ca sub un
sal inzapezind
Sufletul nostru inc
a bun
Mi
scarea lui catre argint.
Cum ninge, nu s-ar mai opri
S
i fi-vor brazii ingraditi
Acolo unde cred c
a esti
Printre barbari meteori
ti.
In fiecare an astept
S
a ninga, sa te pot vedea
Dac
a privesti, daca asculti
Dac
a mai intelegi ceva.




Un soir d'hiver, à la chandelle, dans la neige...


MIRAJ DE IARNĂ
   de A.E.Baconsky

Aicea totul seamana cu tine
Sau poate eu asemanari iti caut;
Flori de ninsoare mari, diamantine,
Suavi mesteceni-melodii de flaut.
Brazii inalti si coplesiti de nea
Par crini enormi acoperiti de floare-
Cu dorul meu de pretutindenea
Te caut ca o planta suitoare.
In sarpele de fum ce suie lin
Faptura ta subtire se mladie,
Vantul de nord in fulgii care vin
Te spulbera, te-adoarme si te-nvie.
Ceturi tarzii – flori de ninsoare, flori
Tresar si se-nfioara omeneste,
Si parca insasi noaptea uneori
Cu ochii tai de-aproape ma priveste.
O, ceas de taina – clipele dispar,
E numai gandul meu umbland aiurea.
Si neaua cu sclipiri de nenufar
Trecand prin mine, bantuie padurea.
Sunt numai eu care mi-aduc aminte…
Din toate-ai disparut, nu te mai vezi.
Doar inima cu dorul ei fierbinte
Topeste-n jur imensele zapezi.


Joli paysage de montagne sous la neige chez KRYSTAL...


BALADA CĂLĂTORULUI
   de George Topârceanu

O, e-atât de bine când pe drumuri ninse
Întâlneşti o casă cu lumini aprinse,
Un ogeac din care se ridică fum,
Când te prinde noaptea călător la drum!

Sania coboară clinul de pădure.
Fug în urma noastră luminişuri sure
Şi-n singurătatea care ne petrece,
Peste vârf de arbori, asfinţitul rece
Străbătând podoaba crengilor subţiri
Luminează-n aer bolţi de trandafiri.

Dar amurgul palid a-nceput să scadă.
Noaptea, ca un abur, creşte din zăpadă.
Se ivesc departe măguri de hotar,
Într-un loc se face drum pustiu de car,
Şi-o fântână strâmbă pe lumina zării
Pare că sporeşte liniştea-nserării...

Drum de vis! E clipa mutei agonii
Când alaiul Nopţii zboară pe câmpii,
Când singurătatea umbrele-şi arată
Şi departe-n şesuri Ziua alungată
Lângă reci fruntarii alergarea-şi curmă,
Cu ochi mari de spaimă să privească-n urmă,
Să-şi adune-n locul unde-a-ncremenit
Peste sâni de gheaţă părul despletit.

Ca-ntr-o presimţire sufletul ţi-e-nchis.
Unde eşti? Îţi pare că trăieşti un vis...
Treci lăsând în urmă, la răspântii mute,
Umbre solitare şi necunoscute,
Treci ducând o parte din tristeţea lor,
Un suspin, o rugă, un zadarnic dor.
Iar târziu, când taina dimprejur te cheamă
Şi-ţi strecoară-n suflet un fior de teamă,
Singur cu povara cugetului tău
Te cuprind deodată lungi păreri de rău
După-o fericire care întârzie,
După câte n-au fost, dar puteau să fie,
După cele duse pentru totdeauna...

Astfel, cu mirare, te trezeşti când luna
Luminează somnul unei lumi din basme,
Iar omătul umple noaptea de fantasme.

O, e-atât de bine când pe drumuri ninse
Întâlneşti o casă cu lumini aprinse,
Un ogeac din care se ridică fum,
Când te prinde noaptea călător la drum !








6 comentarii :

  1. Răspunsuri
    1. Îți mulțumesc nespus ! Mă onorează cuvintele tale și-mi aduc o nespusă bucurie în suflet - așadar, munca mea nu-i în zadar ! Sigur că muncesc la bloguri pentru că-mi face plăcere să împart cu ceilalți lucruri frumoase, care-mi plac dar....când primești astfel de comentarii.....pătrunde lumina prieteniei în suflet și lucrez mai cu sârg. Dacă ai un blog sau ceva asemănător, poți lua imagini de pe acest blog, sau de pe oricare blog al meu. Mulțumesc ! Îți doresc să întâlnești în viață persoane asemenea ție: amabile și binevoitoare în a te ajuta oricare îți va fi doleanța.

      Ștergere
  2. Un blog deosebit de interesant,pe care il urmaresc de mult timp,oaza de cultura si suflet!Felicitari!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc, Leila, mulțumesc nespus de mult ! Mi-au inseninat ziua, amabilele tale cuvinte și...cumva, m-au încurajat. Am cam neglijat blogul ăsta în ultimul timp, m-am ocupat mai mult de cele de engleză și germană și acum...mi-a revenit starea de a mai lucra și la acesta. Ești o persoană delicată și sensibilă pentru că apreciezi munca celorlalți și astăzi....
      Bănuiești ce doream să spun. Să-ți ocrotească Domul căile vieții, draga mea și...mulțumesc !

      Ștergere
  3. Un blog deosebit de interesant,oaza de cultura si suflet,pe care il urmaresc de mult timp.Calde multumiri pentru tot ce ne oferiti!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mii de mulțumiri - cred că....am răspuns mai sus; dacă greșesc, apreciez cele spuse, cu deosebit respect pentru citirorii postărilor mele - în fapt, nu fac decât să împărtășesc și altora lucruri care mie mi-au plăcut și mi-au bucurat sufletul. O viață frumoasă vă doresc !

      Ștergere