joi, 26 decembrie 2013

STILURILE ÎN ARTA DECORATIVĂ - RENAȘTEREA ÎN ȚĂRILE ROMÂNEȘTI




Stema Moldovei la biserica Sf.Dumitru - Suceava - sculptată în 1534 - deasupra pisaniei
Inspirația renascentistă este certă



Suflul Renașterii începe să se simtă și la noi prin arhitectura secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. În Transilvania, numeroase clădiri de cult și castele încep să adopte trăsături renascentiste: biserica evanghelică din Bistrița,  castelul din Sân-Miclăuș, turnul Ecaterina din fortificațiile Brașivului și conacele boierești, ca cel de la Ozun (cu o foarte frumoasă și bogată decorație  renascentistă), Vârghiș.


Biserica Evanghelică - Bistrița



Castelul Sânmiclăuș



Castelul Sânmiclăuș - balcon




Castelul Sânmiclăuș - frontispiciu



Turnul Ecaterina - Porțile Brașovului




Conac - Vârghiș

Unele din acestea au grădini cu eleștee și chișcuri de tip Belvedere.

Interioarele unor clădiri de cult păstrează până în zilele noastre ornamentații în piatră de tip renascentist: biserica reformată din Cluj, șemineul casei Boghner (păstrat la muzeul Institutului de istorie din Cluj) ancadramente ale castelului din Boținda etc.


Castelul Banffy din Boținda


Și în Moldova, influența Renașterii este evidentă. La biserica Golia, pilaștrii zidului exterior au capitele decorate cu frunză de acant.





Mânăstirea Golia - frună de acant - capitel


Mânăstirea  Golia - capitel




Mânăstirea Golia - clar elemente de arhitectură  renascentă



Mânăstirea Cetățuia de lângă Iași are pe brâul înconjurător două benzi sculptate cu motive renascentiste. La Sf. Dumitru din Suceava, stema țării, sculptată deasupra ușii, este înconjurată de o ghirlandă pe care o țin doi îngerași.






Mânăstirea Cetățuia



Mănăstirea Cetățuia


Arhitectura multor locuințe boierești este clasică. Muzeul de artă al României posedă resturi de coloane capitele cu volute de acant etc. Numeroase pietre de mormânt cioplite în piatră reproduc de asemenea elemente renascentiste.

În Muntenia, Renașterea se afirmă puternic în timpul lui Brâncoveanu (Mogoșoaia și Potlogi), Mănăstirea Horezu (sf. sec. al XVII-lea) are coloane în torsadă, capitele florale, chenare de uși și ferestre cu flori stilizate. Muzeul de artă din București cât și cel al Patriarhiei posedă porți și iconostase sculptate în lemn provenind de la biserici din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Motivele și ornamentele ajurate, deși mai păstrează influența bizantină, sunt în cea mai mare parte renascentiste. Jețurile și candelabrele din lemn pictat de la Voroneț, scaunele episcopale de la Humor și Sucevița, stranele și pupitrele pentru cântăreți de la Dragomirna, toate în lemn, poartă ornamente sculptate în relief, rozete, flori stilizate, dar și multe elemente abstracte, așa cum se întâlnesc pe ouăle încondeiate  de Paști.







Castelul brâncovenesc - potlogi






Castelul brâncovenesc Potlogi - ornament renascentist



Voroneț - interior


Voroneț - interior - Jilțuri - strana



Muzeele noastre posedă și obiecte din metal lucrate în atelierele de argintărie ce funcționau încă din secolul al XV-lea în Transilvania, Cluj, Sibiu, Brașov, Oradea. Lucrările de orfevrărie, în special potire, dar și relicviere, cruci, cădelnițe poartă însemnele goticului târziu, apoi influența bizantină și, în cele din urmă, spiritul renascentist. În tezaurul de la Putna (unde a funcționat probabil un atelier de argintărie, la Humor se găsesc clopote, sigilii, cristelnițe, evantaie liturghice, inele, cercei, relicviere, medalioane, în care spiritul bizantin este pătruns de un suflu renascentist. Și în obiectele de podoabă găsite la Suceava se simte interferența de stiluri.


Monede medievale - Țările Române sec. XVI - XVII



În Moldova a existat o școală de caligrafi la mănăstirea Neamț și apoi la Putna, care a executat miniaturi (puține), dar mai ales letrine pe textele religioase.
CovorScoarţă - Muzeul Olteniei. Secţia de Etnografie "Casa Băniei" - CRAIOVA (Patrimoniul Cultural National Mobil din Romania. Ordin de clasare: 2026/26.01.2010 - Fond)


Scoarță oltenească - sec. XVIII - Muzeul Olteniei - secția etnografie


În mănăstiri, atelierele de țesătorie și broderie ajung la o maximă înflorire în timpul lui Alexandu cel Bun și Ștefan cel Mare. Obiectele de cult din vremea lor dovedesc influențe bizantine și orientale dar și un pregnant naturalism, ceea ce corespunde gustului moldovenesc.

Trebuie însă reținut că în edificiile cu arhitectură și mobilier renascentist, pictura rămâne totuși bizantină, ca factură și concepție, deși uneori, se simte și influența umanistă. Este bine de reținut acest lucru pentru căstofele și broderiile de cult, chiverele, învelitoarele de mormânt, patrafirele, sunt și ele de factură bizantină chiar dacă, uneori, chenarele sauveșmintele unor personaje ce apar în aceste piese (picturi) au ornamente florale. Calitatea lucrăturii este la cel mai înalt nivel. Unele mănăstiri din Moldova și Muzeul de artă din București posedă exemplare splendide, cele mai vechi fiind din secolul al XV-lea.

Cu siguranță că la fel de îngrijit se lucrau și veșmintele și mobilierul laic. Din păcate, nimic din creația laică decorativă n-a ajuns până la noi. Arta populară, dezvoltată în alte condiții decât cea de la curte și din reședințele boierești, dar legată totuși de ea, prelungește în timp meșteșuguri și reguli decorative foarte vechi.

Unele scoarțe țărănești fragmentate (poate mai ușor de păstrat decât alte obiecte), zadii și obiecte de vânătoare (din lemn sau din os), vechi de câteva secole, reflectă o capacitate de stilizare și un simț cromatic demne de admirație. Se constată că în tehnica și ornamentica țesutului și alesăturilor există influențe persane, caucaziene și altele din Asia Mică. Toate s-au cristalizat într-o producție autohtonă care are propria sa personalitate.

Scoarțele moldovenești, cu abstractizările lor geometrice, cele oltenești cu frunze și păsări stilizate, cele maramureșene cu chenare figurative și altele evocă un proces de creație parcurs pe căi proprii, până la închegarea unui sistem decorativ perfect distinct.

Ceramica ornamentală și utilitară din secolele al XV-lea - al XVIII-lea este puternic influențată de Renaștere. Și chiar dacă primii meșteri care au introdus la noi ornamentica renascentistă au fost aduși de curte din străinătate pentru fabricarea pieselor necesare, atelierele cu artizani autohtoni ce se dezvoltă aici produc o cantitate imensă de cahle, plăci pentru placarea pereților, obiecte pentru veselă, etc.

Muzeul de București (dar și alte muzee ale istoriei noastre de pe cuprinsul țării) posedă frumoase exemplare de ceramică găsite în Moldova (datând din epoca lui Ștefan cel Mare, sec. al XV-lea) și la Curtea de Argeș (sec. al XVIII-lea).

Mai puțin cunoscute sunt bijuteriile și podoabele laice cizelate în aur și argint. Colecțiile, foarte puține, indică lucrătura meșterilor străini.








Farfurie ceramică - sec. XVIII Sibiu
Muzeul „Astra” - Sibiu

Chilim - Martie, EugeniaCovor oltenesc - Chilim - Muzeul Câmpiei Băileştilor - BĂILEŞTI (Patrimoniul Cultural National Mobil din Romania. Ordin de clasare: 2307/07.05.2008 - Tezaur)


Covor oltenesc - sec. XVIII - Muzeul Olteniei (secția etnografie)

http://clasate.cimec.ro
 
 

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu