luni, 24 martie 2014

AJUTĂ-MĂ, DOAMNE ! de Sanja Christea Tiberian








AJUTĂ-MĂ, DOAMNE !


O rază molatică dulce de soare
mi-aprinde-o șuviță în părul cărunt
se lasa în iarbă și frunze răcoare
și cântă un greier cu glasul mărunt.





Își scutură cerul petalele roșii
pe palmele mele, pe creștetul meu
se-aud în departe cum cântă cocoșii
când eu dintre arbori Te strig, Dumnezeu !





Un clopot se sparge și bate-ntr-o dungă
fărâme de noapte se-adună-n livezi
cu mâini împletite în ruga mai lungă
Te strig, sfinte Doamne și-aștept să mă vezi.





Se-aprinde o candelă-n cer pentru mine
purtând peste frunze miresme de frig
cu pleoapele-nchise, cu fața spre Tine
eu stau printre arbori și tot Te mai strig.





Ajută-mă, Doamne, iubește-mă iară;
atât sunt de mic și-atât mi-e de greu…
când noaptea se-ngână cu ziua de-afară
Te-aștept din lumină să-mi vii, Dumnezeu !





Sanja Cristea Tiberian


Len.Borunowa



Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu