vineri, 25 aprilie 2014

MIRCEA DINESCU - POEZII (Publicate în 1982 !)




Mircea Dinescu



CÂNTEC  DE  LAMPĂ  STINSĂ


Închisorile au fost deschise
dar din ele nimeni n-a ieșit
unii chiar s-au spănzurat de vise
alții chiar s-au îngropat în zid


din pământ acum nu se mai poate
face nici biserică nici steag
unii dau din umeri și din coate
alții dau cu frunțile de prag


cine mă așteaptă nu m-așteaptă
omul viu din mine-i asfințit
raza cade râncedă nu dreaptă
lacrima nu-i apă ci cuțit.






TOBA


Fiindcă nu știu ce mână înalță focuri mari
sub alambicul frunzei pe turme și pe sate
de parcă primăvara ar fi tocmit zlătari
să primească-n chiot matrițele uzate


pârâul nușcă peștii vacile pasc tălăngi
țăranii vin din sudul lor inventat de sobă
la ceasul primăriei cu cuc să-l prindă-n căngi
și-apoi să are-n tihnă tot praful de pe tobă.






PORTRETUL ARTISTULUI ÎN

TINEREȚE


Frate desigur geamăn cu buclucul
o să vânez cartoful și coltucul
și-o să m-atace ca o fiară cucul


și risipit ca un mălai prin tufe
aștept furnica neagră să mă pupe
umflat de raze și strivit de rufe.






BLITZ

Nici măcar o iluzie doamne
ci doar umbra iluziei:
am fotografiat îngerul
și mi s-a voalat filmul.







ROMANȚĂ

Dosarul meu crește ca pâinea bună
se umflă pâraie dospește lin
iubito vom petrece împreună
sub streșinile lui de vinilin


ia-ți și părinții ca să nu fim singuri
ia-ți și umbrela pentru orice risc
e toamnă-n vorbă și ne plouă-n linguri
și cad din pomi agenții de la fisc


azi trec nepăsător printre vitrine
nici nu mă uit nici nu miros nici nu înjur
carne de tun osânză de albine
și îngerași de votcă în azur...







SEARĂ  LITERARĂ


Îngălata jalnica dragoste de poezie
inundă amintirea tânărului ochelarist
rahiticului ce jignea într-adevăr cu
sensibilitatea sa
pofta de viață a celor îngrășați de virtute.
Nici ieri când trăia nu-i iubeau poezia
nici azi când deplâng somnoroasa-i figură
dar cheful lor de-a umfla o colivă cu lacrimi
și râgâitul inteligent după ce s-a ghiftuit
cu moarte străină
vor să le spele cu versuri minore
fiindcă doamne-dumnezeule
ochelaristul era chiar un poet de mâna a doua
petalele vrând-nevrând erau dalbe
iar dragostea lor oricum îngălată și jalnică






NOTĂ : poeziile au fost tipărite în 1982 (!!!) în „Almanahul Literar ” - este bine de reținut anul - pentru cei tineri care nu știu că se poate lupta cu „penița” sau nu cred că așa a fost.








Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu