A VIEȚII TAINĂ - de Ion Gorun

A  VIEȚII  TAINĂ   de Ion Gorun De la fereastră a zărit Un stol de corbi pe sus: E iarna care a venit Gonindu-i spre apus.  E iarnă… tînărul poet La piept își strînge haina; -  Mă duc și las, își zice-ncet, Nedezlegată taina… Din stol un corb a obosit Și cade la o parte… Pe drum sfîrșitul și-a găsit, Ceilalți - trec mai departe!