AZI MĂ DUC
de ManuManu
Azi mă duc cu un gând să prind clipa de ieri,
În același cuvânt de banale tăceri,
Mă opresc și te văd tu ți pasul pe jos,
Ești același absent cercănat și hidos.
Am cerut de la tine doar o clipă cândva
Și-ai lăsat fumu-n umbră să danseze în ea
Furam zâmbete dulci printre clipe amare
Dar urcai până-n cer pieptul meu l-a-ncercare.
Este gol și e trist, e așa monoton,
Văd tabloul acesta e pictat cu maron,
Aș lua bani pe el vreo doi, trei sau mai mulți,
Dar pier vorbele-n gând și mai bine m-asculți.
Rătăcește cu mine și revin de-o să pot,
Clipa mea de iubit stă acum într-un ciot,
Vezi ! E floare pe jos și un pom scuturat,
Iar noi doi depărtați fiindcă tu m-ai uitat.
|
|