ACUM CÂNTECUL S-A SFÂRȘIT
de Magda Isanos
Acuma cântecul s-a sfârșit. Nu știu de-i bine ori rău. Din frunze-am cântat. Dumnezeu, lângă mine stând, mi-a șoptit.
De fapt nu era Dumnezeu, era pom. Și câteodată-avea glas de om. "Sărbătorește, mi-a spus el, aceste câmpii dezmierdate și crește..."
Și ca o pasăre neînvățată m-am apucat să cânt. Eram mirată și bucuroasș, și nici n-am simțit cum trece anotimpul fericit !
Zburați, cântece, zburați departe, scuturați-mă de pământ și moarte, și preamăriți natura-n care încă e liniște și-nțelepciune-adâncă.
|
|
