De multe ori ați citit în diferite romane, la descrierea încăperilor, expresia „un covor de Aubusson”, expresie care este echivalentul luxului, bogăției și bunului gust. Dar sunt și cunoscători ai designului de interior și aceștia, cu siguranță, recunosc valoarea și frumusețea lui.
Pentru cei care nu știu prea multe despre covoare și arta de a țese un covor, am să spun câteva cuvinte despre covoarele de Aubusson și veți vedea câteva imagini ale unor foarte vechi exemplare.
Denumirea Aubusson vine de la un mic și drăguț orășel, situat la 200 de km de Paris, pe râul Creuse. Apele râului au fost folosite de secole pentru spălarea lânii folosite la covoarele cae au ajuns atât de celebre. De fapt, celebritatea lor începe în secolul al XVIII-lea dar istoria lor începe cu mult înainte.
În secolul al XIII-lea, cavalerii care au participat la cruciade, au adus, la întoarcerea lor, printre multe alte lucruri și covoare orientale denumite covoare Sarrasinois - după dușmanii lor, sarazinii. Apoi, alte covoare turcești ( celebrele covoare turcești - covoarele de Ushak ) și-au găsit drumul spre vest. Pe vremea aceea erau, ca și tapiseriile, lucruri foarte rare și foarte scumpe.
În 1608 regele Henric al IV-lea a comandat în mod special un asemenea covor unui țesător pe nume Pierre Dupont, care a susținut că a descoperit metoda după care se țes astfel de covoare în manier Perse și Levant. Regele a fost extrem de mulțumit de covor și a ordonat să se înființeze la Luvru un atelier pentru astfel de covoare iar la moartea sa, a stipulat ca producția lor să fie exclusiv dedicată casei regale a Franței. Fiul său, Ludovic al XIII-lea, a mutat atelierele DuPonts la Savonnerie. Aproape un secol mai târziu, a fost interzis importul de covoare orientale iar fabrica de covoare s-a mutat la Aubusson, o regiune în care aproape toate satele din jurul orașului se ocupa cu lâna și producerea de tapiserii. Un controlor general al finanțelor al casei regale a menționat că covoarele de Aubusson sunt mai bune calitativ dar și mai ieftine și că, pentru o suprafață echivalentă, ei fac mai puține noduri, ceea ce dă o anume catifelare și o adâncime a covorului.
Începând cu 1768 producția lor s-a lărgit și au fost permise și burghezilor cumpărarea lor, ele fiind o emblemă a bogăției.
Aveți aici imagini cu covoarele de aubusson - modele foarte vechi din colecțiile muzeelor.
http://www.touchofclass.com/
http://www.renaissancecarpet.
