luni, 30 septembrie 2019

E TOAMNĂ IAR... - de ''cuppidon''





E  TOAMNĂ  IAR...

de  ''cuppidon''


E toamnă iar...
Şi iar e trist.
Pustii sunt băncile în parcuri

Doar ochi scăldaţi 
În amintiri,
Mai trec pe-alături parcă.

Soarele...
E departe-n nori
Şi ceaţă multă dis-de-dimineață 

Contracte.
Cifre, albe foi
Ne înconjoară-n viaţă.

Şi nimeni 
Nu mai ştie 
Dintre noi.

Ce-i bun sau rău
În viaţă...









DIN SEPTEMBRIE - de Eugeniu1




DIN  SEPTEMBRIE


de Eugeniu1 


Glasul tău e prea rece și mut,
 Privirea ta nu mai are lumină
Ca nicicând niciodată mai mult,
Ți-este rece și a ta mână...


De cuvinte-mi îngheață auzul,
Și de ochii tăi umbră mă fac,
 Iar atigerea mânei sau buzei,
 Mi-este chin să suport și să tac.


 Deseori mă gândeam la un dor,
 La acel ce demult l-am născut,
 Iar-acum acel dor mi-e omor,
 El mă-ndeamnă, la al morții sărut.


 Vreau să văd acea fată nocturnă,
Să trăiesc acea noapte de dor,
 Din septembrie acea seară lungă,
Să o văd înc-o dată, și mor...








AH, SEPTEMBRIE... - de Eugeniu1





AH,  SEPTEMBRIE...

de Eugeniu1 


Ah,septembrie - timp al uitării,
 Amintește-ți cum ieri ai venit,
Și - n mormântul urât al durerii,
 Ai ascuns tot ce eu am iubit.


 Tu mi-ai dat privirea abstractă,
Și-ai închis melodia divină,
Egoistul din mine se-ndreaptă,
Singurătatea-mi devine rutină.


Ah septembrie - lună urâtă,
Câtă viață din mine-ai luat,
 Eu amar acum nu aș plânge,
 Râsul meu tu să nu mi-l fi furat.


 Ai distrus acel comic din mine,
 Ce sarcastic la lume privea,
 Tu atâtea ai scris despre tine,
 Pe natura ce-i vie abia...


Și frunzișul tău veșted pe stradă,
Ma-ntristează în fie ce zi,
 Dac'octombrie galben îl facă,
Păi cu tine mai galben va fi.


 Poezie cu rime învechite,
 Septembrie-n nopți revărsa,
 Eu scriam la un geam pe hârtie,
 Al tău geniu când îmi plângea .


 Ah septembrie, ucigaș de talente,
 Ești un trist și ud solitar,
 Tu în suflet îmi lași ca amprente,
 Melodii de un plânset amar...
 Ah septembrie...
 ucigaș de talente...











MELANCOLIE DE SEZON - de Larysa




MELANCOLIE  DE  SEZON


de  Larysa


S-au dus de tot caldele veri
 S-a dus mirajul de prin seri...
Şi frunza dacă-a-ngălbenit
 Tot n-am să plec şi nici nu plâng !


 S-a dus...ce dacă, ducă-se ?!
 La anul iarăşi se-ntoarce
 Iar până-atunci să ne-ncălzim 
 Cu lacrimi calde din senin...


Şi-apoi, cu ele prin nămeţi
 Să colindăm înfriguraţi
Şi-n viscoliri, nu vom mai ştii
 Ce-am mai simţit şi ce-o mai fi !?


 Însă vor trece şi-albe ierni
 Întâmpina-vom primăveri
 Cu ghiocei, cu primeniri
Şi chiar poate cu-alte iubiri...












ÎNȚELEGERE - de Corneliu Chiorescu





ÎNȚELEGERE

de   Corneliu Chiorescu


De ce alungi ,toamnă ,cocorii
 Pe boltă desenând cu v-uri
Şi-n locul lor aduni toţi norii
 Gonindu-ne la şemineuri ?


 Tu faci pădurea desfrunzită
 Şi câte rele-ţi trec prin minte...
 Din tot ce am ,tu ce vrei mită,
Să mi le laşi ca înainte ?


 Îţi dau un preţ care să-ţi placă,
Dar du-te ,lasă-mi bucurie,
 Îţi dau cinci ierni să te petreacă
Din câte mi s-au dat şi mie !






DE TOAMNĂ - de Eugeniu1







DE   TOAMNĂ

de  Eugeniu1


Trec recile zile de toamnă,
Deja stă octombrie afară,
Își scutură trist a lui haină:
Galbenă...udă...murdară...


Lângă prag se clatină-ntr-una 
 Bătrânul tei al curții mele,
 Îl dezbracă vântul de toamnă,
Fără număr se rup rămurele.


 Se răcește în cană cafeaua,
Și pe masă-i dezastru, delir,
 Dar găsesc un pix și o foaie,
 Ca sufletul meu să-ți resfir.


 Îmi e somn și-ncă nu e amiază,
Și e plină casa de pustiu,
 Nu aștept pe nimenea astăzi,
 Îmi e bine singur să fiu...


Și la naiba oricare ordine,
 Eu nicicând corect n-am făcut,
 Mă-ntristeaza teiul din curte,
Și de tine aminte-mi aduc...












duminică, 29 septembrie 2019

PREȚUL CRIZANTEMELOR - de ''Chic''




PREȚUL  CRIZANTEMELOR


de   ''Chic''

 Pe-alei pe care zac frunzare
 Mă-ncearcă una din dileme,
 Când toamna scrupule nu are,
 Cum înfloresc ei crizanteme ?


 Când vine şi cu nepăsare,
 Cu bocet pe aceleaşi teme,
 Ne face-o singură favoare :
 Ne dăruieşte...crizanteme !


 De-ar fi şi numai pentru-atâtă,
Sunt diferenţele extreme ;
 Jumate-i tristă şi urâtă,
Cealaltă parte-s crizanteme .


 Aşa mai spală din păcate
 De la instanţele supreme,
 Pentru coroanele-amputate
 Ea ne oferă crizanteme...


 Nu pot să-i trec vreo circumstanţă
 Şi-ar fi, desigur, prea devreme,
 De-aceea i-aş dori vacanţă...
Doar să ne lase crizanteme !


 De n-ar veni ne-ndurătoare
 I-aş închina zeci de poeme,
 Aş proslăvi-o pentru-o floare...
 Îndrăgostit de crizanteme !!!









TOAMNĂ FĂRĂ DECOR - de Angelina Nădejde







TOAMNĂ  FĂRĂ  DECOR  


de Angelina Nădejde



E toamnă, iubite, 
Afară şi-n gând,
Sunt frunza ce cade,
Iar tu-mi eşti pământ;
Aştepţi să te-acopăr
Cu suflet şi dor
Şi vrei să fiu iarăşi
Al toamnei decor.

Nu pot azi toamnei
Să-i fiu o podoabă
Căci frunza căzută
Pe tristul pământ,
E arsă de soare
Rănită de ploi
Ucisă iubite....
De frigul din noi.







AZURIU - de Raluca Ștefania Mihai








AZURIU  


de  Raluca Ștefania Mihai



Aşa toamnă, răstigneşte
frunzele pe crucea de aramă 
a nopţii.
Vântul îţi foşneşte rochia 
de gleznele ploii...
Iubesc 
ploile albe ale asfinţitului...
Aşa, toamnă, scrijeleşte
povestea ultimului anotimp
pe trupul copacilor desculţi.
Acum eu sunt toamnă,
nu-i aşa, toamnă ?
Uitarea - pasărea cu aripi azurii













GÂNDURI DE TOAMNĂ - de Paul Aelenei



GÂNDURI  DE  TOAMNĂ

de Paul Aelenei 


Culori se amestecă pe dealuri, 
Se îmbracă cerul în pasteluri, 
Din rouă, toamna ţese voaluri, 
Copacii au coroane-n capiteluri. 


Arama frunzelor se aşterne lin, 
Peste a verii dulce nostalgie, 
Doineşte-n susur izvorul cristalin, 
Cocori şiraguri pleacă-n pribegie. 


Miroase a toamnă rece pe poteci, 
Pe care păşesc grăbite vii destine, 
De-ar fi ca-n depărtări să pleci, 
Aş vrea pe ele să te-ntorci la mine.

poezie din Toamna Cuvântului 









SĂ VINĂ TOAMNA IARĂȘI - de Girel Barbu



SĂ  VINĂ  TOAMNA  IARĂȘI  -  catren 

de Girel Barbu

mai lasă, Doamne, toamna pe la ţară,
să scriu cu mere roşii o poveste;
niciun cuvânt n-a mai rămas în călimară,
în stilou niciun ecou nu este.





PĂSĂRILE ȘI TOAMNA

















































RULADĂ CU MANDARINE ȘI FRIȘCĂ



INGREDIENTE:

Pentru aluat:

-4 ouă;

-110 gr de zahăr pudră;

-30 ml de lapte;

-30 ml de ulei;

-50 gr de făină;

-20 gr de făină 


Pentru cremă:

-1 lingură de vanilie;

-200 gr de iaurt;

-200 gr de smântână pentru frișcă;

-4 foi de gelatină.


Pentru umplutură și decor:

-5 mandarine sau portocale mici dulci;

-mentă;

-frișcă.


MOD DE PREPARARE:

1.Separați albușurile de gălbenușuri și cerneți făina. Amestecați gălbenușurile cu 60 gr de zahăr pudră, adăugați făina, apoi uleiul și mai amestecați o dată.


2.Bateți albușurile cu zahărul pudră rămas, până compoziția devine densă și pufosă. Combinați cele 2 compoziții și amestecați bine.


3.Tapetați forma (25/28 cm) cu hârtie de copt unsă cu ulei și transferați aluatul. Coaceți pandișpanul timp de 10 minute la temperatura de 180°C .

4.Scoateți blatul pe un prosop umed, îndepărtați hârtia de copt și îl întoarceți pe cealaltă parte, ajutându-vă cu prosopul.



CREMA

5. Amestecați iaurtul cu vanilie, apoi adăugați gelatina dizolvată în apă.

6.Bateți smântâna și adăugați frișca în amestecul de iaurt.

7.Acoperiți blatul cu cremă, apoi așezați mandarinele una lângă alta de-a lungul marginii scurte a pandișpanului.




8.Rulați cu grijă rulada, astfel încât mandarinele să rămână în interior.

9.Înveliți rulada în prosop, ca să-și mențină forma, și o dați la frigider pentru cel puțin 2 ore.

Ornați rulada cu frișcă, mentă și mandarine.


Vă doresc poftă bună !






sâmbătă, 28 septembrie 2019

AMĂRUI... - de Raluca Ștefania Mihai





AMĂRUI...


de Raluca Ștefania Mihai



Și-mi spuneai 
că 
eram începutul și sfârșitul fiecărei toamne,
dar aripile grele ale frunzelor
s-au frânt.
E octombrie, draga mea !
nu
știai că fluturii de ploaie
te caută ?
Pasul tău, noi..
E toamnă, draga mea !
și 
povestea toamnei e uitarea...










ALE TOAMNEI - de Raluca Ștefania Mihai






ALE  TOAMNEI

de  Raluca Ștefania Mihai


n-am ştiut
că neliniştile tale
îşi pierd culoarea
în umbra
cuvintelor...
dezgolindu-mi privirea
am crezut
că tu eşti lumină...
"je suis l'automne...
les traces de ton silance
cachent la solitude..."
n-am ştiut că-n frunze,
că-n ochii de lemn ai copacilor
eşti tu.













PRIMUL ZBOR - de Raluca Ştefania Mihai






PRIMUL  ZBOR


de Raluca Ştefania Mihai


Cu paşi de ploaie 
am sfărâmat taina nopţii.
Stelele sădit-au 
la temelia altarului
crini ce plâng această lume.
Timpul e o pânză arsă
ce poartă mărturia adâncă
a paşilor lăsaţi de noapte.
Cu pulbere de stele 
am vrut să-i dau culoare acestui vis
Cioburi de nori au rănit trupurile cenuşii.
De secunda ce se sfârşeşte 
se agaţă timid florile
ce mi-au încântat privirea 
de la primul zbor.