marți, 30 iunie 2015

COACĂZE NEGRE - Ceai și dulceață





DULCEAȚĂ DE COACĂZE NEGRE

INGREDIENTE

- 400 g coacaze negre
- 400 g zahar
- putina apa

MOD DE PREPARARE


Se spală bine fructele și se curață de codițe. Se pun la fiert, la foc mic, împreună cu o jumătate de ceașcă de cafea cu apă. Se lasă să dea un clocot și se adaugă zahărul. Se amestecă în continuu, până când dulceața începe să se gelifieze (10-15 minute).

Se toarnă în borcane curate, care se înfiletează și se răstoarnă să se odihneasca pentru 10 minute pe capac. Se întorc borcanele și se păstrează la rece, în cămară.


COACĂZUL NEGRU

Anticii considerau coacăza neagră un fruct care favorizeaza longevitatea. Acest interes era justificat, deoarece coacăza neagră este bogată în vitamine și minerale și are, prin urmare, proprietăți terapeutice.
Coacăzele negre dezintoxica în profunzime. Nu trebuie să vă temeți să consumați un castronel (sau mai mult) cu coacăze negre dimineața, pe stomacul gol, apoi în timpul zilei, în mai multe reprize. Cura de coacăze negre este de folos persoanelor care suferă de artrită, de reumatism, de gută.

Coacăzele negre facilitează digestia, stimulează funcționarea ficatului, a pancreasului, a splinei și a rinichilor. Eliberează organismul de deșeuri și toxine și contribuie la scăderea acidului uric și a colesterolului.

Persoanele suferind de oligurie vor apela la coacăzele negre, pentru că aceste fructe au virtuți diuretice recunoscute.

Astringent, acest fruct este util în egală măsura în diaree și dizenterii.


Sunteți obosit, surmenat ? Aveti încredere în coacăzele negre, bogate în vitamina C.

Vitamina C pe care o conțin are o particularitate ce merită a fi menționată: rezistă la căldură și la oxidare (cercetări efectuate de Beauquesne și Fournier). Se pot deci pregăti, în perspectiva iernii, delicioase dulcețuri remineralizante de coacăze negre.

Frunzele de coacăz negru sunt bogate în vitamina C și conțin o substanță care mărește rezistența organismului la diverse afecțiuni datorate anotimpului rece.

Eficiența lor se dovedește remarcabilă mai ales în tratamentul reumatismului și al artrozei. Efectul antireumatic a fost dovedit în 1908 de către doctorul Huchard, a cărui rețetă v-o prezentăm: se pun 30 g de frunze de coacăz negru într-un litru de apă rece, se lasă în apă timp de o oră. Apoi se pun la foc mic, până încep să fiarbă. Se iau de pe foc. Se mai lasă să infuzeze zece minute; se beau trei - patru cești pe zi, înainte, după sau între mese.








luni, 29 iunie 2015

PASTEL - de George Topârceanu




PASTEL

de  George  Topârceanu


Din asfințit, de peste munte,
Răsfrângeri roșii de amurg
Se sfarmă-n licăriri mărunte
Și-n Dunărea umbrită curg.


Dar unda tulbure le-ngroapă

Când, subt răchitele din vale,
De-abia mai tremură pe apă
Ca niște coji de portocale.

Acolo jos, peste cununa

Întunecatului boschet,
Sclipește-n aer semiluna
Din vârful unui minaret.


Și parcă zugrăvit anume,
Își culcă umbra până-n mal
Ostrovul izolat de lume
Ca un castel medieval.

El pare-o navă fermecată

Ce-a ancorat aici, subt munte,
Minune îndelung visată
De valul Dunării cărunte !

A așteptat în nopți senine

Strălucitoarea dimineață,
Când din adâncul apei line
S-a ridicat la suprafață


Ca o grădină plutitoare
Cu pomi și păsări împreună,
Cu florile-i ce râd în soare
Și noaptea tremură subt lună.



ȘOAPTELE NOPȚII - de George Topîrceanu





ȘOAPTELE NOPȚII

de  George Topîrceanu

Întrebam aseară luna gânditoare:
— Dacă prin poiene a rămas o floare
Neculeasă încă pentru draga mea, —
Dacă sus, pe dealuri, pe poteci uitate,
Pretutindeni unde m-ai văzut cu ea,
Raza ta sfioasă printre crengi străbate
De-mi încurcă pașii luminoase fire,
Deșteptând în cale câte-o amintire, —
Dacă până-n ziuă visurile trec
Dar rămân în suflet, — pentru ce să plec?...

— Du-te-n lumea largă, pentru totdeauna,

Trist și singur du-te, du-te! zice luna.

Și-ntrebai lumina sufletului meu:

— Dacă fără dânsa timpul trece greu,
Dacă lângă dânsa mi-i așa de bine,
Spune-mi, suflet mândru, împăcat cu tine, —
Pentru ce, când toate lacrimile trec
Fără nici o urmă, — pentru ce să plec?...

Sufletu-mi răspunse: — Pe cărări pustii,

Du-te-n lumea largă. Și să nu mai vii.

Și-ntrebai atuncea inima-mi trudită:

— Cea dintâi, nebuno, căzuși în ispită,
Singură-n tăcere, tu ești vinovată
Că mă cert cu mine și cu lumea toată.
Când stelele nopții farmec nu mai au
Fără ochii dragii, — pentru ce să stau?...

Și-mi răspunse-n șoaptă (o, inima mea!)

— Du-te-n lume singur. Eu rămân cu ea.







ÎN VACANȚĂ de Gabriela Genţiana Groza




ÎN  VACANȚĂ

 de Gabriela Genţiana Groza

Este vară călduroasă
Şi pe cer e mult senin
În vacanţa luminoasă
Fără teme, fără chin.
Când plecăm în graba mare
Sus pe munţi sau la bunici
Ori pe litoral, la soare,
Ca să creştem mai voinici.
Vezi în cuiburi cum mai cască
Puii berzelor, cuminţi,
Ciocul larg ca să-i hrănească
Grijuliii lor părinţi.
Ici şi colo rândunele,
Turturele, piţigoi,
Zboară printre rămurele
Şi nu au habar de noi.
Ah, ce bine-i câteodată
Ca la râu să alergăm
Să-i cuprindem apa toată,
Bucuroşi să ne scăldăm!...
Avem chef de zbenguială
Că-n vacanţă nu-i orar,
Nu se-aude zvon de şcoală,
Să fim veseli, aşadar!