marți, 29 martie 2016

DOAMNE, N-AM ISPRAVIT de Magda Isanos








DOAMNE, N-AM ISPRAVIT

de  Magda  Isanos



Doamne, n-am isprăvit
cântecul pe care mi l-ai șoptit.
Nu-mi trimite îngeri de gheață și pară
în orice sară.

Nu pot pleca. Arborii îmi șoptesc;

florile calea-mi ațin și mă opresc.
Despre toate-am început o cântare
de laudă și naivă mirare.


Oamenilor voiam să le las

sufletul meu, drept pâine la popas,
drept pășune, livadă și cer.
Tuturor acelora care nu mă cer
și nu mă cunosc, am vrut să le fiu
o candelă pentru mai târziu.

Căutam în iarbă și-n mohor

tainele ascunse tuturor.
Mă uitam în fântână și-n iaz,
și-ascultam - îndelung - sub brazi...


Atunci au venit îngerii și m-au chemat.

Doamne, nu pot pleca, n-am terminat!
Deschide colivia, fă să zboare
cântecele mele nerăbdătoare.













Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu