CREZ - de Radu Gyr

CREZ de  Radu Gyr   Cred într-unul Dumnezeu,  Tatăl ziditorul,  dar mai cred şi-n neamul meu,  înfrăţit cu dorul. Cred în sfinţi, dar şi-n voinici,  cred în flori şi-n cremeni,  căci tăcuţii mucenici  cu haiducii-s gemeni. Dar mai cred că într-o zi,  aspru, din furtună, neamul meu se va trezi  cu securea-n mână. Şi-atunci ierte Cel din cer  liftele spurcate,  căci prin sânge şi prin fier  ne-om croi dreptate. Cred într-unul Dumnezeu,  Tatăl ziditorul,  ce-a-nfrăţit în neamul meu  sfântul crez cu dorul !

SĂ POȚI SĂ VISEZI CULCAT PRINTRE MERE - de Daniela Ghigeanu

SĂ  POȚI  SĂ  VISEZI CULCAT  PRINTRE  MERE   de Daniela Ghigeanu Vino, om bun, să culegi poamele grele, Merele roşii ce stau pe gânduri, ca nişte mărgele, Pe crengile lungi, braţe părinteşti, Din care se nasc întrebări fireşti. E vremea culesului, mărul podoaba şi-o scutură În iarba arsă de soare, dar inima-mi se bucură, Aici, în livada sălbatică, unde greierii-s toropiţi, Ne-ntindem pe spate, ca doi copii fericiţi. Nici o pasăre nu se mai îndeamnă la cânt, Toate au încremenit de curând, Şi cerul zugrăvit în sidef albăstrui, Şi pisica ce doarme lipită de pui. Ce linişte mare, ce dulce tăcere, Să poţi să visezi culcat printre mere…

DOINĂ - de Costache Negri

DOINĂ de Costache Negri Verde codre și tufos, Mult cu umbră răcoros, Vara cât ești de frumos, Toamna, putred, sângerate, A tale frunze uscate, Roșe, roșe zac pe jos. Așa vara vieței mele, Ca dalbele floricele, Fost-au să fie ca ele; Dar de chin și muncă mare Trupul meu hodină n-are Și mi-i traiul tot în jele... Vântul fioros când bate Spulberă-n străinătate Frunzele veșted picate, Departe de-a lor tulpină, Unde-i moartea mai streină, Și pier prin lume-aruncate. Așa vântul de urgie Aspru suflă-n sărăcie, Și românu-n iobăgie Are, pe-ntinsul pământ, Numai locul de mormânt, Ca să moară-n duioșie. Daleu ! măi român bărbate, Mai deșteaptă-te, măi frate ! Că de tine joc își bate, Și-n robie tot mereu Te ține-n lanțul cel greu, Lumea cea fără dreptate. 1844, Mînjina