marți, 26 februarie 2019

INIMA INSISTĂ - de Diana Fanea



INIMA  INSISTĂ  


de  Diana Fanea 



Te iubesc când mi-e bine și-atunci când mi-este greu.
 Și pot să scriu pe cer, cât de mult te iubesc, 
 Și să-i țoptesc mării că pentru tine traiesc, 
 Din iubire pentru tine sunt fericită sau tristă..
 Dar nu am să renunț, căci inima insistă. 


 Și te iubesc când ești treaz, sau atunci când dormi, 
 Când toată tristețea, în bucurie-o transformi, 
 Te iubesc când ești bun, dar și când ești rău, 
 Eu iți iubesc privirea și zâmbetul tău.
 Și n-aș renunța la tine, nici o clipă în viață, 
 Căci tu ești prezent, în orice dimineață..
 Și noaptea când adorm, ești în visele mele, 
 Pot să îți văd privirea în sclipiri de stele.


 Și te iubesc când vorbești, dar și atunci când taci
 Atunci când greșești, când fapte bune faci.
 Te iubesc în întuneric, sau în lumina Lunii, 
 Te iubesc dincolo, de vorbele lumii.
 Și pot să opresc timpul, când sunt lângă tine, 
 Apoi să-l fac să zboare, să fii iar lângă mine...
 Și îți iubesc chemarea, darnică sau egoistă.. 
 Și n-am să mă opresc, căci inima insistă.


 Eu îți iubesc ție mângâieri sau jigniri, 
 Iubesc acele calde, și tandre priviri, 
 Iubesc să-mi fie dor, de tot ce-a fost odată, 
 Cu tine-am cunoscut, iubirea-adevarată.
 Nu conteaza dacă mie, vreodată îmi va fi greu, 
 Tot ce contează în viață, e binele tău.
 Fiindcă pot transforma, toată durerea mea, 
 Din iubire pentru tine, în fericirea ta.


 Te iubesc când uiți, sau când îți amintești, 
 Iubesc să te ascult, chiar și când nu vorbești
 Te iubesc pentru că exiști, pentru asta-ți mulțumesc, 
 Fiindca eu m-am născut, ca să te iubesc. 
 Și viața mea întreagă îți aparține ție, 
 Pe tine te-aș recunoaște, din bărbați o mie..
 Ție o viață întreagă, vocea ți-aș asculta, 
 Pe tine niciodată nu te-aș putea uita. 


 Și te iubesc în Raiul și în Iadul tău, 
 Te iubesc când ți-e bine și-atunci când ți-e greu, 
 Te iubesc când plângi, sau râzi de fericire, 
 Te iubesc în prezent și în a ta amintire.
 Și în aceste rânduri, încerc să-ți dovedesc, 
 Că am mii de motive, ca să te iubesc, 
 IÎi mulțumesc vieții, că viața ta există, 
 Și inimii mele, că tot mereu insistă. 


 Și te iubesc pe tine, cum niciodată n-am iubit, 
 Te iubesc când distrugi, tot ce eu am clădit, 
 Te iubesc când ești nervos și când ești liniștit, 
 Te iubesc de-acum, până la infinit. 
 Și inima insistă, să te iubesc orice-ar fi, 
 Să te iubesc și-atunci, când nu te-aș mai iubi, 
 Și îmi șoptește-n noapte " Nu poți renunța, 
 Că-n palmele lui, stă toată lumea ta". 

 
   








miercuri, 20 februarie 2019

GORDON KING - PICTURI










80cb57d1.jpg


9263d26a.jpg


23fc33b5.jpg


c6399ea2.jpg


905b1d48.jpg


5627c8b3.jpg


1300288455_lynn_nevsepic.com.ua[1] (425x600, 78Kb)


1300288481_in-the-shadows-l_nevsepic.com.ua[1] (411x600, 69Kb)


1300288509_anni-at-the-piano-l_nevsepic.com.ua[1] (500x389, 176Kb)





1300288514_mothers-love-l_nevsepic.com.ua[1] (399x600, 80Kb)






Гордон короля


Născut la 6 iunie 1939, Gordon și-a petrecut cea mai mare parte din copilărie pe coasta Fife din Scoția, înainte de a se deplasa la sud de graniță, la Reading din Berkshire.

În copilărie, talentul său a ieș
it în prim plan, câștigând câteva competiții majore de artă de la vârsta de șapte ani. După ce a părăsit școala, el s-a concentrat pe ilustrații figurative, urmând cursuri de formare la Carlton Studios din Londra, în timp ce studiază desenul și pictura la Universitatea Reading.

La varsta de 20 de an
i, a devenit independent și membru al Societății Artiștilor Industriali (MSIAD), ilustrând reviste și lucrând cu agenții de publicitate importante. Treptat, a construit partea de comision a operei sale prin pictarea portretelor și expunerea lucrărilor până când la jumătatea anilor '70 a renunțat la ilustrații cu totul pentru a se concentra în timp real asupra picturilor sale care în acel moment erau predominant în uleiuri. 

Succesul a venit destul de rapid, prezentându-se la Expozițiile de vară ale Academiei Regale din Londra și mai târziu la Institutul Regal de Pictori în acuarela .

Picturile sale de fete în mediul natural au devenit rapid marca sa, iar popularitatea acuarelor la începutul anilor '80 i-au adus înaltul  profil pe care îl are astăzi.


Gordon trăiește și lucrează în atelierul său din Buckinghamshire, care oferă fundalul pentru multe dintre picturile sale. Expune la nivel mondial și a fost prezentat în direct la o serie de programe de televiziune, printre care seria BBC2 "Close-Up", canalul 5 "Open House" 



sursa





marți, 19 februarie 2019

CONFUZIE - de Spiridon Popescu




CONFUZIE   

de Spiridon Popescu 


Au trimis Toamna să ruginească frunzele plopului 
Dar, cum nu era nici un pic de lumină, 
Toamna a confundat frunzele plopului 
Cu sufletul meu. 


Iată de ce, iubito, 
Atunci când îmi pui urechea pe inimă, 
Nu auzi nici o privighetoare cântând. 









joi, 14 februarie 2019

EU NU REGRET - de Magda Isanos




EU  NU  REGRET 

de Magda Isanos


Eu nu regret povestea de iubire,
 dar e nespus de trist și de ciudat
 să simți c-asemeni unui fir subțire
 ceva frumos din tine s-a sfărmat.


 Și nu mai știu anume ce, și-anume când,
 căci toate ca-ntr-un vis s-au petrecut
 de-ți vine să pornești, de alții întrebând
 de-au fost aievea cele ce-au trecut.













miercuri, 13 februarie 2019

ADES MI-ADUC AMINTE - de Ioan I. Ciorănescu



ADES MI-ADUC AMINTE

de Ioan I. Ciorănescu


Ades mi-aduc aminte, iubito, că stăteam
În cețele gălbui de toamnă, în odaie
Să despletesc reci chipuri pe aburitul geam
Din linii frânte, fine ca firele de paie.


Acuma, când trecutul l-aud ca un refren
Și-n gânduri mi se-nfige ca-ntr-un oștean o schije,
Figura ta, iubito, o văd ca pe-un desen
Ce-l însemnai odată copil, cu sârg și grije.


Cum aș privi în lumea de-afară liniștit
Prin chipu-ți cu reflexe de solzi ușori de mică !
Dar geamul iar se face în minte-mi aburit
Și nu mai văd nimica, și nu mai știu nimica ... 









miercuri, 6 februarie 2019

MODA - Foarte grațioase! - rochii de cocktail și seară - Kookla 2019




O colecție de rochii de seară  
și cocktail, elegante,  pentru anul 2019 de la designerul rusesc Kocila Tatiana Kaplun 

Culori pastelate blânde, flori frumoase și broderii, buzunare încântătoare, fuste curgătoare ... Imaginile în rochiile Kookla fascinează cu feminitatea lor. Rochii de seară Kookla sunt perfecte pentru cocktail-uri și  alte evenimente.



13009911 (650x192, 63Kb)


13009911 (650x192, 63Kb)


13009911 (650x192, 63Kb)



13009911 (650x192, 63Kb)

13009911 (650x192, 63Kb)


13009911 (650x192, 63Kb)

Коктейльные и вечерние платья Kookla 2019

13009911 (650x192, 63Kb)



13009911 (650x192, 63Kb)

Коктейльные и вечерние платья Kookla 2019
13009911 (650x192, 63Kb)








A NINS LA IAȘI - de Nicolae Labiş




A NINS  LA  IAȘI 

de  Nicolae Labiş

Cât a nins în Iaşi de-aseară!
Statuile au cuşme mari,
E albă namila de gară
Şi fulgii tot se-nvârt,
Şi are fire lungi de gheaţa
Miliţianul  în mustaţă.
E troienită şi portiţa
Şi streşinile-au îngheţat
Iar fumu-şi suie drept codiţa
Ca un motan înfuriat,
Căţelul mârâie şi-njură
Şi prinde câte-un fulg în gură.









duminică, 3 februarie 2019

NOAPTE DE IARNĂ - de George Topîrceanu


https://i.pinimg.com/originals/26/e9/97/26e9978da2851b854e1bda98dfba8d6f.jpg
 NOAPTE  DE  IARNĂ


de George Topîrceanu


Cad din cer mărgăritare
Pe orașul adormit...


Plopii, umbre solitare
În văzduhul neclintit,
Visători ca amorezii
Stau de veghe la fereastră,
Și pe marmura zăpezii
Culcă umbra lor albastră.


Iarna!... Iarna tristă-mbracă
Streșinile somnoroase,
Pune văl de promoroacă
Peste pomi și peste case.
Scoate-o lume ca din basme
În lumini de felinare —
Umple noaptea de fantasme
Neclintite și bizare.
Din ogeagul de cărbune
Face albă colonadă
Și pe trunchiuri negre pune
Capiteluri de zăpadă,
Iar prin crengile cochete
Flori de marmură anină, —
O ghirlandă de buchete
Care tremură-n lumină.
Reci podoabe-n ramuri goale
Plouă fără să le scuturi,
Ici, risipă de petale,
Colo, roi ușor de fluturi...


Și din valul de zăpadă,
Ca o mută arătare
Legănându-se pe stradă,
Un drumeț ciudat răsare...
Vine cu popasuri multe,
Face-n calea lui mătănii.
Câte-odată stă s-asculte
Clopoțeii de la sănii.
Alteori uimit tresare,
Dă din mâini șoptind grăbit —
Parcă spune-o taină mare
Unui soț închipuit...
Ca o umbră din poveste
Se strecoară-ncet, și iar
Stă deodată fără veste
Rezemat de-un felinar.


Fața lui se lămurește, —
Pare-nduioșat acum...
Visător și lung privește
Casele de peste drum:
Poartă mică... pomi în floare...
O fereastră luminată...
Streșini albe de ninsoare...
Toate-i par ca altădată!
Și păreri de rău trecute
Cad pe inima-i trudită,
Ca un stol de păsări mute
Pe-o grădină părăsită:
„Bulgăraș de gheață rece,
Iarna vine, vara trece
Și n-am cu cine-mi petrece...
Bulgăraș topit în foc,
Dacă n-am avut noroc!
Dacă n-am avut noroc...”


Glasul, înecat, se curmă.
Omul, șovăind în stradă,
Pleacă iar, lăsând în urmă
Pete negre pe zăpadă.