CONFUZIE - de Spiridon Popescu

CONFUZIE    de Spiridon Popescu  Au trimis Toamna să ruginească frunzele plopului  Dar, cum nu era nici un pic de lumină,  Toamna a confundat frunzele plopului  Cu sufletul meu.  Iată de ce, iubito,  Atunci când îmi pui urechea pe inimă,  Nu auzi nici o privighetoare cântând.