PATURILE - mai întâi în număr mic, deoarece rămăsese încă obiceiul de a se folosi cuferele - aveau coloane răsucite în spirală până la tavan, iar spre sfârșitul secolului al XVI-lea cariatidele înlocuiesc aceste coloane, socotite poate prea simple.
Altele, care mențin coloanele concepute după cele din arhitectură, au în partea de sus, unde se fixează perdelele baldachinului, tăblii înguste și abundent sculptate. În ultimele decenii ale secolului, toate obiectele, chiar și cele mici - casete, lămpi, cadrele pentru oglinzi, etc. - încep să fie ornate cu figuri umane și reprezentări mitologice, cu capete și labe de lei, cu sfincși înaripați, etc.
SCAUNELE încep să se înmulțească. Banchetele fixate în zid, taburetele
etc. devin mai confortabile. Modelul unora dintre acestea, ca de pildă
cele cu spătarul format din stinghii, care-i dau aspect de scară, și
având locul de așezat rapițat cu o ămpletitură de pai, pătrunde chiar și
în locuințe mai modeste și le vor mobila pe parcursul a câtorva secole.
În palate, locuințele elegante, scaunele cu spătar înalt, care se pare că erau destinate numai stăpânului și stăpânei (în evul mediu erau sigur numai pentru ei), încep să se înmulțească și apar în toate camerele. Gustul pentru un confort crescut, exuberanța formelor și bogăția decorului anunța barocul.
În ITALIA, - patria Renașterii - fastul îl dădea arhitectura interioară. Pereții cu fresce și lambriuri, lespezile adesea de marmură, statuile, polițele din lemn scump fixate în zid, pe care se așezau obiectele de artă, vasele din metale prețioase, încrustațiile din mobilier (atâta cât era), oglinzile, șemineele, ceasornicele, platourile, sfeșnicele sau candelabrele - toate lucrate de mari artiști ai vremii - , stofele draperiilor și ale perdelelor, tapiseriile - creau un decor bogat, realizat artistic.
Strălucirea interioarelor italiene din Renaștere a atras atenția tuturor curților europene. Artiștii italieni au început să fie chemați în toate țările. Dar ei începuseră deja să evolueze spre manierism, așa că în celelalte țări ei nu vor introduce clasicismul renascentist, ci bogăția ornamentală care se manifesta la sfârșitul epocii.
Fastuoasa și fabuloasa decorație pe care o vor răspândi - pornită tot din clasicismul antic - a servit ca punct de plecare pentru stilul baroc, care și el va fi interpretat de la o țară la alta în funcție de gustul și tradiția autohtonă.
În palate, locuințele elegante, scaunele cu spătar înalt, care se pare că erau destinate numai stăpânului și stăpânei (în evul mediu erau sigur numai pentru ei), încep să se înmulțească și apar în toate camerele. Gustul pentru un confort crescut, exuberanța formelor și bogăția decorului anunța barocul.
În ITALIA, - patria Renașterii - fastul îl dădea arhitectura interioară. Pereții cu fresce și lambriuri, lespezile adesea de marmură, statuile, polițele din lemn scump fixate în zid, pe care se așezau obiectele de artă, vasele din metale prețioase, încrustațiile din mobilier (atâta cât era), oglinzile, șemineele, ceasornicele, platourile, sfeșnicele sau candelabrele - toate lucrate de mari artiști ai vremii - , stofele draperiilor și ale perdelelor, tapiseriile - creau un decor bogat, realizat artistic.
Strălucirea interioarelor italiene din Renaștere a atras atenția tuturor curților europene. Artiștii italieni au început să fie chemați în toate țările. Dar ei începuseră deja să evolueze spre manierism, așa că în celelalte țări ei nu vor introduce clasicismul renascentist, ci bogăția ornamentală care se manifesta la sfârșitul epocii.
Fastuoasa și fabuloasa decorație pe care o vor răspândi - pornită tot din clasicismul antic - a servit ca punct de plecare pentru stilul baroc, care și el va fi interpretat de la o țară la alta în funcție de gustul și tradiția autohtonă.
