ZIUA de Octavian Goga

ZIUA de  Octavian  Goga In zorii albi, senina dimineata, Tu-mi pari o fata mandra de la tara, Venita la oras intaia oara, Cu gand curat si rumena la fata. Te prinde insa-n blestemat-ai gheara, Te zbuciuma vartejul de viata, Din mii de guri minciuna lui te-nvata, Stropindu-te cu tina si ocara Insulte cad, batjocura te arde, La orice pas culegi o noua vina In ratacirea ta pe bulevarde. Asa pe rand te-ntuneci si, spre sara, De praf, de fum si de pacate plina, Tu te pravali sfarsita si murdara