IARNĂ.... de AlaDin

IARNĂ.... de  AlaDin În clipa-n care ai plecat  Am alergat, vrând a uita  O lacrimă care-a picat,  Frângându-se de lipsa ta.  Nu m-am întors, ca să nu vezi  Cuibul pustiu fără de noi,  Jertfit tăcutelor zăpezi,  Tufarii fericirii - goi.  Am învățat să rătăcesc  Pe străzi fără de nume Și-am reușit chiar să zâmbesc  La ale sorții glume.  Dar, când regrete prea târzii Și drumul tău o să îl cearnă, Întreabă-le, apoi să-mi scrii,  De ce e-n suflete doar iarnă...