Există multe poveşti cu privire la originea festivalului. Una din poveşti datează din timpul lui Qin Shi Huang (259-210 î.Hr.), primul împărat care avea să unească ţara.
Se credea că Dumnezeul Cerului s-a născut pe data de 15 a primei luni. Deoarece Dumnezeul Cerului controla destinul lumii umane şi decidea când să provoace secetă, furtuni, foamete sau ciumă asupra fiinţelor umane, împăratul se ruga în special la această zeitate pentru vreme favorabilă şi stare bună de sănătate, în acea zi.
O altă poveste populară este despre Împăratul Mingdi (AD 28-75) al dinastiei Han de Est, care a trimis un călugăr în India pentru a obţine scripturile budiste.
După ce a călătorit mii de kilometri, savantul s-a întors în cele din urmă cu scripturile, pe data de 15 a primei luni. Împăratul a fost atât de mulţumit încât a ordonat oamenilor să aprindă felinare în acea noapte, deoarece se spunea că puterea lui Buddha poate risipi întunericul.
De atunci, toţi împăraţii au ordonat ceremonii splendide în fiecare an. Aprinderea lanternelor dura timp de trei zile în timpul dinastiei Tang (AD 618-907) şi cinci zile, în timpul dinastiei Song (AD 960-1279).
Ulterior, festivalul a căpătat importanţă, oameni din toate clasele sociale sărbătorindu-l împreună. Multe tipuri de sticlă colorată şi chiar jad au fost folosite pentru a face felinare cu figuri din basmele populare pictate pe ele.
În zilele noastre, aprinderea de felinare în a 15-a zi a primei luni lunare este încă un mare eveniment în întreaga Chină. Este prima noapte a anului în care oamenii pot vedea o lună plină.
În acest moment, multe felinare colorate sunt atârnate afară pentru această ocazie şi oamenii se bucură de priveliştea impresionantă a luminii strălucitoare în noapte.
Multe lumini, multe artificii și după cum veți vedea la ultimile fotografii, uneori se întâmplă accidente (incendii) de la mulțimea artificiilor.
