CÂNTEC
de Viorel T. Sălăgean
Atât de adânci
Tăcerile privirilor tale,
Prinse între petalele firului de magnolie,
Pe care soarele hărăzise
Să mai înmugurească doar
Un singur lujer,
Căci m-am adâncat între ele
Precum un aventuros căutător de perle,
Iar când am ieșit la vânt
Îmi mișunau furnicar
Povestioarele copilăriei tale
|
|