FĂRĂ NUME
de Magda Isanos
O carte-mi tine-ades tovarășie Și-a mai rămas pe rândurile ei, Ca pulberea de soare străvezie, Lumina unui gând din ochii tăi.
Stau astfel vremea fără s-o mai număr; Mă-nșală visul bun și mă gândesc Că-mi urmarești lectura peste umăr, Și, dacă taci, e pentru că citesc.
|
|