luni, 29 octombrie 2012

FABULE MICI PENTRU OAMENI MARI - de George Topârceanu







OMUL ȘI RAȚA

Unui om, săracul, într-o dimineață,
I-a murit o rață,
Bietul om, de ciudă, tare s-a-ntristat
Când văzu că-i moartă cu adevărat;
Dar la scurtă vreme, în aceeași lună,
I-a murit și soacra - tot de moarte bună....

Morala:

Să nu pierzi nădejdea, orice-ar fi să fie -
După întristare, vine bucurie.









DOI PRIETENI


Un bețiv, din lumea toată
(Care se numește Nae),
Ce fusese rupt odată
De nevastă-sa-n bătaie,
Auzind cum că nevasta unui prieten i-a cârpit
Și aceluia o palmă, foarte mult s-a veselit...

Morala:

Râde ruptul de cârpit.










CIN' S-A FRIPT CU CIORBĂ...




Fratele nevestei unui negustor
A venit odată pe la casa lor,
Zicând că la noapte, mâine, cine știe,
Are gând să plece în călătorie
Și că, prin urmare,
Vrea să-și sărute sora la plecare.


- „Ba să nu pui gura pe nevasta mea,
A strigat bărbatul, că intri-n belea !”
- „ Și de ce să nu pun gura, măi cumnate,
Când știi că mi-e soră și că eu i-s frate ?”
- „ Poți să-i fii și tată ! zise omul scurt -
Cin' s-a fript cu ciorbă suflă și-n iaurt .”









VĂDUVA ȘI PITICUL


Zice că demult, odată,
Un pitic s-a însurat
Cu o văduvă bogată,
Ce fusese măritată
Cu un mare om de stat.
Și-o fi dus ea, altădată, o viață mai tihnită, -
Dar la urmă și piticul a făcut-o fericită...

Cu muncă și cu răbdare,
Poți face cât unul mare.









MICROSCOPICA

Când pleca odată la război un om
I-a strigat o cioară dintr-un vârf de pom:
- „ Du-te la bătaie, pentru țară mori
Și-ți va da nevasta un copil din flori.”
Omul,
Auzind aceasta, n-a mai vrut să plece,
Deci a fost la urmă fiindc-a dezertat
Condamnat la moarte și executat.

Morala:

Cine crede tot ce-i spui
Este vai de capul lui.











HELEN ALLINGHAM - pictură victoriană


http://li-web.ru/



http://li-web.ru/






Helen Allingham (născută Helen Mary Elizabeth Paterson 26 sept.1848 - 28 sept. 1926 )  a fost o  pictoriță și ilustratoare engleză - în  acuarelă a epocii victoriene.



Helen Mary Elizabeth Paterson s-a născut în Marea Britanie, la  Swadlincote în Derbyshire - Anglia, ca fiică a unui medic și cea mai mare dintre cei șapte copii.
Familia
s-a mutat la Altrincham în Cheshire când ea era de un an.
 În 1862, la vârsta de 13 ani, ea a suferit o tragedie atunci când tatăl ei și Isabel sora ei de 3 ani a murit de difterie, după care familia a trebuit să se mute la Birmingham unde matusile lui Helen s-au oferit să le ajute.
 

Sora
ei mai mică, pe nume Caroline Paterson a devenit un artist remarcat.



Helen a arătat un talent pentru artă de la o vârstă fragedă, mai ales pentru desen.


A studiat inițial  arta timp de trei ani la Școala de Design Birmingham (fondată în 1843), apoi din 1867 a participat la "Școala de Artă pentru Femei", o secțiune care, în timp,  a devenit Royal College of Art din Londra.




În timp ce studia la Colegiul Regal, Helen a lucrat ca ilustrator și în cele din urmă decide să renunțe la studiile sale în favoarea unei cariere full-time în artă.


Ea a
pictat cărți pentru copii,  cărți pentru adulți și, a fost selecționată de o comisie de prestigiu pentru a ilustra romanul lui Thomas Hardy „ Departe de lumea dezlănțuită” care apărea în periodice. Astfel, ea a început să facă și grafică pentru ziarele vremii.



La data de 22 august 1874 s-a căsătorit cu William Allingham, poet irlandez și editor al revistei Fraser, care avea aproape de două ori vârsta ei.


După căsătorie, ea a renunțat la ilustrație și s-a întoars la pictura în acuarelă.


În 1881 familia s-a mutat de la Chelsea la Witley în Surrey.
 

Helen
a început să picteze peisaje de la țară - locurile din jurul ei - și în special ferme pitorești și cabanele din Surrey și Sussex pentru care a devenit faimoasă.
 

Ea a continuat să
picteze scene rurale și în alte părți ale țării - Middlesex, Kent, Insula Wight și West Country - și în străinătate în Veneția, Italia.
 

Ea a lucrat și  mai multe portrete, inclusiv unul al lui Thomas Carlyle.
 

Ea a devenit
prima femeie care a fost  admisă ca membru cu drepturi depline al Societatii Regale de Acuarelă.



Există și o societate „ Helen Allingham înființată în anul 2000.

http://li-web.ru/





http://li-web.ru/





http://li-web.ru/





http://li-web.ru/




http://li-web.ru/




http://li-web.ru/



http://li-web.ru/





http://li-web.ru/




http://li-web.ru/







duminică, 28 octombrie 2012

DOINE ȘI BALADE POPULARE - DE STRĂINĂTATE - DE SINGURĂTATE









 MAICĂ, STRĂINĂ AȘA CA MINE







Maică, străină așa ca mine
Nu e nimenea pe lume,
Făr' mierlița din pădure.
Dar nici aia nu-i ca mine,
Că seara dacă-nserează,
Merge cucul și-o întreabă:

- Ce ți-e, surioară dragă ?

Ea din gură-așa-i grăia:

- Nu mi-e, frate, nimica,
Făr mă doare inima
Că mi-a murit măicuța.
Bate vânte, bate dragă,
Bate vânte printre munți
Ș-adu-mi dor de la părinți !
Bate vânte printre brazi
Și adu-mi dor de la frați !
Bate vânte printre flori
Ș-adu-mi dor de la surori !







Rolandia Travel - Romania Tours — The peaceful Romanian countryside




FRUNZULIȚĂ IARBĂ MARE







Frunzuliță iarbă mare,
Cine n-are noroc n-are,
De când naște până moare.
Că eu una n-am avut
De când maica m-a făcut.
- Maică, măiculița mea !
Spune-mi drept ș-adevărat,
Cu ce apă m-ai scăldat ?
Cu apă de vale
Ca să fiu cu jale ?
Cu apă de Olt,
Ca să n-am noroc ?
Maică, străină ca mine
Nu e nimenea pe lume,
Numai cucul din pădure.
Dar nici ăla nu-i ca mine
C-are și el pe-oricine,
Că mierlița gălbioară,
P-aia-o are surioară,
Și pe sturzul gălbior,
P-ala-l are frățior.




alpine rose cheese by lorenzbach.com - Pixdaus



D-OI, SĂRACĂ ȚARA MEA






D-oi, săracă țara mea,
Eu mi te-am lăsat de rea
Și n-o trece nici o lună
Și mi te-oi căta de bună !
Trandafirul rău tânjește,
Dacă-l smulgi de unde crește;
Tot așa tânjesc și eu
Fără de sătuțul meu.
Cându-i colea, dimineața,
Lacrimile-mi taie fața;
Când răsare soarele
Și mi se duc stelele,
De răsare nourat,
Toată ziua-s supărat;
De răsare ferbincior,
De la maica-mi vine dor,
Stau în loc că mor de dor !




Enlace permanente de imagen incrustada





FRUNZĂ VERDE NUCĂ SACĂ






Frunză verde nucă sacă,
Toate crengile s-apleacă
Cu vârfurile la pământ
Și mă-ntreabă de ce plâng...
M-oi amărî și le-oi spune
C-am pierdut floare de fragă
Și puterea mea cea dragă.
Ș-am pierdut floare de prun
Și ce-am avut eu mai bun.
Și-am pierdut frunză de fag
Și ce-am avut eu mai drag.








sâmbătă, 27 octombrie 2012

LA MULȚI ANI....pentru....MINE !!!!!










Și pentru voi, care mi-ați vizitat blogul și cărora vă mulțumesc....o bombonică ....







...și un pahar cu vin....






...și...vă mai aștept....






LA MULȚI ANI TUTUROR ! Să fiți sănătoși, voioși și foarte curajoși !




joi, 25 octombrie 2012

RICHARD S. JOHNSON - pictor american contemporan








Pictorul american contemporan Richard S. Johnson s-a născut la 8 noiembrie 1939 în Chicago - Statele Unite ale Americii.

Provine dintr-o familie de artiști și după ce a urmat școala primară a fost acceptat la Institutul de Artă din Chicago. A absolvit Academia Americană de Arte Plastice după care s-a lansat într-o carieră de ilustrator, înainte de a fi câștigătorul a numeroase premii pentru picturile sale.

A fost puternic influențat de artiști ca Charles Dana Gibson, N.C. Wyeth și John Singer Sargent ale căror cărți le-a citit încă din tinerețe.

Stilul său a fost privit ca având tehnica excelentă a romantismului pre-rafaelit și cea a abstractului contemporan.
Johnson a lucrat și portretele unor figuri istorice contemporane lui.
Neîndoielnic, am întâlnit cu toții delicatele lui personaje feminine și le-am admirat. Există o fragilitate și o poezie care trece dincolo de pânză și ajunge nu doar la ochiul cât mai ales la inima privitorului. Iată câteva din tablourile sale.


































































































































http://www.sargentsfineart.com/artist/johnson

http://rjohnson.fineartstudioonline.com