luni, 17 august 2020

I WONDER - by Jeannie Kirby



I WONDER 

by Jeannie Kirby


I wonder why the grass is green,
And why the wind is never seen?

Who taught the birds to build a nest,
And told the trees to take a rest?

O, when the moon is not quite round,
Where can the missing bit be found?

Who lights the stars, when they blow out,
And makes the lightning flash about?

Who paints the rainbow in the sky,
And hangs the fluffy clouds so high?

Why is it now, do you suppose,
That Dad won't tell me, if he knows?










duminică, 16 august 2020

ÎNTÂLNIREA - de Ioana Voicilă Dobre





ÎNTÂLNIREA


de  Ioana  Voicilă  Dobre



Pe drum mergând îţi văd privirea
Şi mult mă bucură-ntâlnirea
Cu ochii cerului din tine!



Şi uneori să plâng îmi vine
La gândul că-ntr-o zi
Aceşti ochi nu-i voi întâlni



Când drumul meu s-o prăbuşi
Sau cerul lor s-o nărui.








GLASUL - de Larysa


 

GLASUL

de  Larysa

Absurd, nebun şi dulce chin,
 Negru, amar şi crud destin...
 Voi înţelege vreodat'
 Greul ce am de îndurat ?!


 Ah, viaţă...cât de dragă-mi eşti !
 Eu te ador, tu mă urăşti...
 Te cânt, te scriu şi te slăvesc,
 Fiinţa-mi toată-ţi dăruiesc,


 Să faci cu ea ce vrei, ce simţi
 Doar glasul meu să nu-dezminţi
 Căci doar atât mi-a mai rămas:
 Pierdut şi răguşit, un glas...


 Cu el m-alin, cu el mă zbat
 Strigând înspre cerul înalt
 Să se audă-n infinit
 Povestea glasului pierit...






UN NOU GÂND - de Larysa




UN  NOU  GÂND

de  Larysa



E timpul pentru un nou gând
 Mai însorit şi mult mai blând...
 Am să arunc răul ce-a fost
 În al uitării adăpost.
 Aş fi mai fericită-aşa,
 Fără trecut, de s-ar putea...
 Dar nu-l reneg, mi-a fost şi el
 Prin viaţa mea un adevăr
 Ce-l ştiu doar eu şi Cel de Sus
 Ce taina-n ceruri mi-a ascuns
Şi-am învăţat şi m-am căit
Şi am iertat şi am zâmbit !
 Privesc în urmă c-un regret
 Ce-mi luminează-al meu prezent...
 Acum aştept ce-o să primesc
Şi pentru toate, mulţumesc !!!  






 




SOARELE ZILEI... - de Elena Oprica





SOARELE  ZILEI...


de  Elena  Oprica


Ce mai luminezi tu, Soare
 Când pământul e-înegrit
 De imensă întristare,
 De vise care s-au frânt...!?


 Cui mai dăruieşti tu raza
 Din "duminici luminate"
 Când durerea ne e oaza
 De întunecimi, de moarte !?


 Lasă-te mai bine-n ceaţă,
Bine-ascuns în nori de fum...
 Astăzi, viaţa nu e viaţă,
Doar cenuşă e şi scrum...!


 Ce mai luminezi tu, Soare
 Când tot cerul ne umbreşte ?!
 "Luminez pe-acela care,
 În dureri de-acum trăieşte ...!"