GLASUL - de Larysa

GLASUL de  Larysa Absurd, nebun şi dulce chin, Negru, amar şi crud destin... Voi înţelege vreodat' Greul ce am de îndurat ?!  Ah, viaţă...cât de dragă-mi eşti ! Eu te ador, tu mă urăşti... Te cânt, te scriu şi te slăvesc, Fiinţa-mi toată-ţi dăruiesc,  Să faci cu ea ce vrei, ce simţi Doar glasul meu să nu-dezminţi Căci doar atât mi-a mai rămas: Pierdut şi răguşit, un glas...  Cu el m-alin, cu el mă zbat Strigând înspre cerul înalt Să se audă-n infinit Povestea glasului pierit...