CU COLINDA LA BUNICA
de Emilia Plugaru
O căciulă ţuguiată
Şi-o broboadă cafenie,
S-o colinde pe bunica,
Au pornit de la chindie.
Merg cu greu căci drumul este
Prea înzăpezit şi ninge,
Iar broboada cafenie
Una, două-ncepe a plânge:
- Vai, troianul e cât mine,
Ia-mă-n braţe, bade Nică.
Ce năvalnic neaua vine,
Iar eu sunt aşa de mică...
Nică nu-i cu mult mai mare,
Doar cu-n an şi jumătate.
O ridică în spinare,
Vrea s-o ducă dar nu poate...
Picii plâng, căci vor la buna.
Nici nu văd când înspre ei
Se îndreapt-un moş cu plete:
-Încotro, măi voinicei ?
V-aţi pornit cu colindatul ?
Hai, luaţi-mă cu voi.
Da-ţi mânuţele încoace.
Să pornim la pas vioi.
Ca să vezi, minune mare,
Le-a ieşit în cale-acum,
Nu un moş ca orişicare,
Ci chiar moşul Moş Crăciun !
La glas seamănă cu bunul,
Moşul, însă-i negreşit,
Mai bătrân, e alb ca neaua
Şi-i cu mult mai gârbovit.
Îmbrăcat în haină lungă,
Cu steluţe argintii,
Moşul îi ridică-n braţe
Şi-i sărută pe copii.
- Ieşi afară, bunicuţo,
Strigă picii chiar din drum,
Când ajung la poarta bunei -
L-am adus pe Moş Crăciun !
OASPETE PE DRUM DE SEARĂ
de Otilia Cazimir
Focul tremură-n oglindă
Şi, de cine ştie unde,
Pân' la patul tău pătrunde
Cântec dulce de colindă.
Adormitele colinde
Cată drumul îndărăt
Să se-ntoarcă zgribulite,
Prin căsuţele pitice,
Sub căciula de omăt.
Peste deal cu săniuş,
Moş Crăciun vine acuş'.
Trupu-i vechi şi puţinel,
Tremură sub cojocel,
Iar sub cuşmă-i râd ghiduş,
Barba-n cetini pieptănată
Şi mustăţile de vată.
DE AJUNUL CRĂCIUNULUI
de Elena Farago
Toata noaptea asta, colo-n ceruri sus,
Stelele lucrează fără de-ncetare,
Căci le-adună-n clacă steaua sfântă care
A-ndrumat pe vremuri Magii la Iisus.
Torc de zor în noaptea sfântului ajun
Câlţi de nea şi raze harnicele stele,
Pentru noi, copiii, torc să facă ele,
Funia cu trepte pentru Moş Crăciun.
Lungă cât e drumul din pământ la cer,
Trainică să-i ţină coşului povară,
Vor întinde-o-n noapte, nevăzută, scară
Moşului ce luptă cu-ndârjitul ger,
Ca să ne aducă iar, de colo sus,
Pe la toţi copiii darurile care
Ni le va trimite, iar, la fiecare
Sfânta şi duioasa mamă-a lui Iisus.
ANUL NOU
de Emilia Plugaru
Ninge, ninge peste sat.
Fulgii cad încet, încet.
Albi sunt picii de pe stradă
Parcă-s oameni de omăt.
Aeru-i a sărbătoare,
Porţile sunt larg deschise.
Peste tot miros de pâine,
Peste tot lumini aprinse.
Câinii tac în noaptea asta.
Gospodarii, stând în prag,
Întâlnesc colindătorii
Şi le zic aşa cu drag:
- Picilor, da-ţi traista-ncoace,
Să vă pună moşu-n ea,
Un colac mare cât roata,
Na, măi ţică, şi-o para.
V-aş ruga ca şi la anul
Să mai treceţi pe aici,
Doar aşa veţi ţine minte
Că aţi fost odată mici...
Anul vechi de-acu se duce,
Anul Nou, iată-l pe drum,
De mânuţă îl aduce
Bunul nostru Moş Crăciun !
Fulgii cad încet, încet.
Albi sunt picii de pe stradă
Parcă-s oameni de omăt.
Aeru-i a sărbătoare,
Porţile sunt larg deschise.
Peste tot miros de pâine,
Peste tot lumini aprinse.
Câinii tac în noaptea asta.
Gospodarii, stând în prag,
Întâlnesc colindătorii
Şi le zic aşa cu drag:
- Picilor, da-ţi traista-ncoace,
Să vă pună moşu-n ea,
Un colac mare cât roata,
Na, măi ţică, şi-o para.
V-aş ruga ca şi la anul
Să mai treceţi pe aici,
Doar aşa veţi ţine minte
Că aţi fost odată mici...
Anul vechi de-acu se duce,
Anul Nou, iată-l pe drum,
De mânuţă îl aduce
Bunul nostru Moş Crăciun !
