Denumirea orașului vine de la denumirea castelului construit de arabi pe la mijlocul sec. al XII-lea (veți vedea ruinele castelului în fotografiile de mai jos) și care se numea „WUBIRA” sau „URIWILA” și care domina ceea ce acum este orașul.
Orășelul este situat în provincia Cadiz, Andalusia, Spania și la recensământul din 2008 s-au înregistrat 8.585. de locuitori.
Casele sunt de un alb strălucitor și pe pereții lor (așa cum am mai văzut pe multe alte case din Spania) sunt ghivece de flori. Pe dealurile din jur sunt livezi de măslini (renumite pentru uleiul lor) și multe asociații agricole - care, curios sau nu, se numesc cooperative.
Altfel, casele nu ar fi foarte deosebite de ale noastre, din Dobrogea - mă rog, pe vremea copilăriei mele erau văruite într-un alb strălucitor ca cele din Olvera. Dar este o mare grijă pentru....tot. Nu cred că vine un primar la poarta lor ca să le amintească să măture...
Îmi amintesc cum în vacanțele petrecute la bunici, sâmbăta spre seară, tinerii din familia respectivă ieșeau și măturau porțile, curățau șanțurile „la drum” cum spuneau și apoi mergeam și „ne îmbăiam” pentru că ne pregăteam pentru ziua de duminică cu mersul la biserică, masa de prânz mai specială și apoi mersul „în centru”.
Ceea de doresc să spun este că dacă am mai fi continuat am fi avut și noi sate și orășele mai curate și luminoase ca cele din țările mai...civilizate (mă doare să spun asta, dar așa este) și că nu ne trebuie decât....bun - simț și puțină implicare.
Să revin la Olvera - la prânz, adică la vremea siestei, străzile sunt pustii dar se animă spre seară când terasele se populează și localnicii schimbă păreri despre evenimentele de peste zi, aidoma tuturor oamenilor din orice alt colț al lumii.
Livezile de măslini
Biserica cu două turnuri - Maica Domnului
În fundal, cetatea maură
Biserica „Maica Domnului” construită în 1843, a ars ulterior dar în 2004 a fost reconstruită cu fonduri UNESCO
http://bigpicture.ru/?p=
