CUVINTELE NU TREBUIE SĂ MOARĂ NICIODATĂ - de Potlog Vladimir

CUVINTELE  NU  TREBUIE  SĂ  MOARĂ  NICIODATĂ     de Potlog Vladimir Cuvintele nu mor niciodată Ele se preschimbă în lacrimi de iubire.  Pentru acel care are inima curată  Şi crede cu adevărat în fericire.  Cuvintele nu mor niciodată Ele se preschimbă în lacrimi de durere.  Pentru acel care nu iubeşte viaţa Şi nu ia de la ea nici o plăcere.  Cuvintele nu mor niciodată Ele se preschimbă în flori şi miere.  Pentru acel care are grijă de natură  Şi are de la ea plăcere.  Cuvintele nu trebuie se moară niciodată Chiar dacă uneori sunt uşoare sau grele.  Ele trebuie preschimbate în artă, Căci arta e adevărata putere.

CÂNTEC DE DOR - de artemida

. CÂNTEC DE DOR de artemida Se trezește soarele, razele-și întinde,  Peste clipe care se mai zbat în timp,  Alungând tristețea cerul își cuprinde  Sărutând prea gingaș totul pe pământ.  Strălucește-n verde iarba pe câmpie,  Florile se scoală în lumini de viață, Albinuțe zboară, vântul cald adie,  E o zi frumoasă, chiar de dimineață. Cântă-n valuri marea, scoicile răsună, Murmurând își poartă apele izvorul,  Se întrec la triluri păsările-ntruna  Ceru-i plin de îngeri va începe corul.  Clopote-și trimit glasuri câte unul,  Fredonând se-aude din adânc de glie,  La cântarea dragă, oamenii s-adună, Spre a Ta slăvire, pentru veșnicie.  Mulțumim de viață, Tată iubitor,  Sfeșnicul de aur ne mai dă sperare,  Toate Ți se închină și le este dor, Și revarsă doruri prin a lor cântare.

COLAJE

VORBE - de Elena Neicu

VORBE  de  Elena  Neicu   A spune o vorbă care doare E-atât de simplu, de ușor Ca să ucizi la întâmplare Un gând, un început de zbor. Să frângi aripa unui suflet Ce a crezut în visul său Și să faci asta cu un zâmbet Perfid, ucigător de rău. E-atât de simplu să rănești Când tu nu ai nimic în suflet Și-atât de greu e să iubești Și să așterni în cale zâmbet. Și nu-mi e milă de acela Căzut, lovit de-o vorbă grea Căci el își va găsi puterea Spre soare a se înălța. Ci de acel ce zi de zi Rănește-n vorbă și în faptă Căci el nicicând nu va găsi Spre fericire calea dreaptă.

   

DELICATE SI FEMININE SI PE TIMPUL VERII - MODA

FLOAREA DIN PÂRLEAZ - poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri

FLOAREA  DIN  PÂRLEAZ    poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri     Leleo roșie la obraz,     Lelițo, lelițo fa,     Floricică din pârleaz,     Lelițo, lelițo fa,     Ce folos că ești frumoasă     Și la cap căpățânoasă.     Ești dragă flăcăilor     Ca buha găinilor.     Mândră ești și sprâncenată,     Dar la buze cam umflată.     Ești ca floarea cea de nalbă,     Dar împletiși coada albă.     Strânge-ți, leleo, buzele,     Că le pișcă muștele.     Strânge-ți lipitorele,     Că se văd fasolele.

TURTURICA poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri

TURTURICA poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri     Amărâtă turturică,     O! sărmana, vai de ea!     Cât rămâne singurică     O! sărmana, vai de ea!     Zboară tristă prin pustie     O! sărmana, vai de ea!     Mai mult moartă decât vie.     Cât trăiește tot jelește,     Cu alta nu se-nsoțește.     Trece prin pădurea verde,     Dar ea pare că n-o vede.     Zboară, zboară până cade     Și pe lemn verde nu șade,     Iar când stă câteodată,     Stă pe ramură uscată     Ori se pune pe o stâncă     Și nici bea, nici nu mănâncă.     Unde vede apă rece,     Ea o tulbură și trece,     Unde vede-un vânător,     Către el se duce-n zbor.