REVENIM LA MAMA - de artemida

REVENIM  LA  MAMA de artemida  Revenim la mama,  Cerul e aproape....  Apele sunt limpezi,  Grijile-s departe.  Cu suflarea-i blândă Lin ne este zborul,  Arde lumânarea  Ocrotind odorul.  Undeva în taina  Sfintei amintiri  Ochii mamei mele  Murmură-n iubiri.  Izvorând lumina  Caldei sărutări  Prea mângâietoare,  Ca din primăveri.  Mugurii din sălcii  Ramurile-şi plâng  Ca din altă lume  Te-am ştiut oricând.  Glas de liturghie  Peste-apusuri reci,  Tălpile-ți se surpă... Mamă, unde pleci  ?!

STRĂINULE… - de Manuela Cerasela Jerlăianu

STRĂINULE… de  Manuela Cerasela Jerlăianu Străinule de vânt,  Străinule de rai,  O aripă de gând,  Din ceruri să îmi dai.  Pe steaua libertății,  Ridică pasul mut,  Alungă judecății,  Tot drumul nefăcut.  Separă calea-ceea,  A marilor iubiri,  De mână cu femeia,  Aceleiași priviri.  Adormi în gândul nud,  Prezentul infinit,  Cu pieptul nopții ud,  Izvor nedumerit.

ȘI VISUL... - de Manuela Cerasela Jerlăianu

ȘI VISUL... de  Manuela Cerasela Jerlăianu Și visul a încărunțit de când, Și-a dus aripile bătând,  La geana care șade blând,  Pe ochiul lunii tremurând.  Un verde pur crescut în drum,  În visul meu s-a făcut scrum,  Dar tot ce arde ca acum,  Nicicând nu pot să îmi asum,  S-a întors o aripă de vis,  Pe-un ram cu muguri de cais,  Iar ochii tăi de verde închis,  Azi i-am pierdut în paradis.

LUCEAFĂR CALD… - de Manuela Cerasela Jerlăianu

LUCEAFĂR   CALD… de  Manuela Cerasela Jerlăianu Luceafăr cald al inimii mă poartă, În cerul ce e plin de infinit,  Că amândoi furăm puțin din soartă, Cu soarele ce nu a răsărit.  Ia-mă din calea unde bate luna  Să-și vâră plete lungi și argintii,  Că dorul meu presară flori cu mâna, Și-atâta soare-n alte clipe vii.  Noi bem coniac din cupele umplute,  Cu dorul ce a împletit funii de drum,  Din tot atâtea capete crescute,  A celor ani ce au miros de scrum.  Ne-am îmbătat cu dragostea amară, Lăsând dulceața mierii în parfum,  Acolo unde cerul ne separă, Și-n piept ne risipește căi de fum.

MĂSLINELE - beneficii și informații nutriționale

Măslinele sunt un aliment de bază în dieta mediteraneană, cu numeroase beneficii pentru sănătate. 

Aceste fructe în forma ovala produse de copacul ''Olea europaea'' aparțin familiei botanice Oleaceae și genului Olea, furnizând un aport important de antioxidanți, minerale, fitosteroli și vitamine. 

Cele mai multe calorii din măsline provin din grăsimi mononesaturate, care reduc nivelul colesterolului rău LDL în organism și diminuează riscul apariției bolilor coronariene și a atacului vascular cerebral.

Nutrienții importanți pe care măslinele îi conțin contribuie la menținerea stării de sănătate prin proprietațile esențiale bunei funcționări a organismului. Informațiile nutriționale pentru 100 de grame de măsline sunt:

- Calorii 115 kcal;

- Carbohidrați 6,26 grame;

- Proteine 0,84 grame;

- Grăsimi totale 10,68 grame;

- Fibre alimentare 3,2 grame;

- Niacina 0,037 mcg;

- Acid pantotenic 0,015 mcg;

- Piridoxina 0,009 mcg;

- Tiamina 0,003 mcg;

- Vitamina A 403 UI;

- Vitamina C 0,9 grame;

- Vitamina E 1,65 mg;

- Sodiu 735 mg;

- Potasiu 8 mg;

- Calciu 88 mg;

- Cupru 0,251 mg;

- Fier 3,30 mg;

- Magneziu 4 mg;

- Mangan 0,020 mg;

- Fosfor 3 mg;

- Zinc 0,22 mg;

- Caroten 237 mcg;

- Cripto-xantina 9 mcg;

- Luteina, zeaxantina 510 mcg;

- Fitosteroli 221 mg;

- Grasimi saturate 1,415 grame;

- Grasimi mononesaturate 7,888 grame;

- Grasimi polinesaturate 0,911 grame;

BENEFICII

Deși sunt un aliment bogat în grăsimi (80% - 85% din caloriile sale provin din acestea), măslinele furnizează grăsimi de calitate, precum acidul oleic (acid gras mononesaturat), acid linoleic și acid alfa-linoleic (o grăsime esențiala omega-3), toate asociate cu un risc mai mic de dezvoltare a bolilor cardiovasculare și cu un nivel optim de colesterol bun HLD în organism.

Studii recente arată că grăsimile mononesaturate provenite din măsline ajută la reducerea presiunii arteriale, în special datorită acidului oleic cu acțiune benefică la nivel celular. Alte beneficii semnificative izvorâte din proprietățile nutritive ale măslinelor sunt:  

- Prevenirea bolilor cronice. Măslinele conțin compuși fenolici importanți, precum oleuropeina și oleocantalul, responsabili cu gustul amărui, specific al acestor fructe. Cele două substanțe se numără printre cei mai puternici antioxidanți din natură, care alături de vitamina E și carotenoizii din măsline, joacă un rol vital în prevenirea cancerului, inflamațiilor, bolilor coronariene, afecțiunilor nervoase degenerative și a diabetului.

- Menținerea integrității membranelor celulare. Conținutul bogat de vitamina E din măsline, un antioxidant solubil esențial pentru numeroase funcții fiziologice, asigură menținerea integrității membranelor celulare și a membranelor mucoase (inclusiv la nivelul pielii), prin protecția sporită împotriva acțiunii radicalilor liberi.

- Asigurarea aportului zilnic optim de micronutrienți. Măslinele furnizează cantități importante de calciu, cupru, fier, mangan și zinc. Mai mult decât atât, sunt surse alimentare prețioase al complexului de vitamine B (niacina, colina și acid pantotenic, în special).

- Tratarea constipației. Măslinele au și un efect stimulativ pentru sistemul digestiv, fiind recomandate pentru consum în cazul constipației. Excesul de măsline poate fi, însă, periculos pentru persoanele care suferă de obezitate sau hipertensiune arterială.

- Reglarea colesterolului în organism. Grăsimile mononesaturate din măsline ajută la reglarea nivelului total de colesterol în corp, prin reducerea celui rău (LDL) și suplimentarea celui bun (HDL).

- Prevenirea îngrășării. Măslinele au un indice glicemic mic (15), precum în cazul legumelor crucifere, al cepei sau al ciupercilor. Această caracteristică nutrițională este importantă pentru prevenirea îngrășării, întrucât menținerea nivelului de zahăr în sânge la un nivel scăzut asigură și reglarea apetitului alimentar.

- Combaterea inflamațiilor în corp. Grăsimile mononesaturate și vitamina E din măsline sunt un adevărat cocktail de eliminare și prevenire a inflamațiilor în corp, ceea ce înseamnă că acest aliment poate ajuta la combaterea simptomelor bolilor inflamatorii, precum osteoartrita, artrita reumatoidă sau astmul. Proprietățile antiinflamatorii ale măslinelor ajută și la încetinirea proceselor oxidative la nivel celular, încetinind îmbătrânirea organismului și stimulând eliminarea apei din corp.

- Combaterea inflamațiilor în corp. Grăsimile mononesaturate și vitamina E din măsline sunt un adevărat cocktail de eliminare și prevenire a inflamațiilor în corp, ceea ce înseamnă că acest aliment poate ajuta la combaterea simptomelor bolilor inflamatorii, precum osteoartrita, artrita reumatoida sau astmul. Proprietățile antiinflamatorii ale măslinelor ajută si la încetinirea proceselor oxidative la nivel celular, încetinind îmbătrânirea organismului și stimulând eliminarea apei din corp.

- Facilitarea pierderii în greutate. Inlocuirea grăsimilor saturate din dietă cu cele mononesaturate (din măsline) facilitează pierderea în greutate, potrivit specialiștilor. In urma unor studii de specialitate, cercetătorii au descoperit că uleiul din măsline descompune grăsimile din celulele grase, reducând astfel țesutul adipos de la nivelul abdomenului și rezistența la insulină. Statisticile medicale arată că persoanele care mănâncă în mod regulat măsline consumă mai puține calorii în fiecare zi și sunt rareori supraponderale. Testele de sânge au arătat că măslinele stimulează producția de serotonină, un hormon care induce starea de sațietate. Cercetătorii spun că măslinele pot ajuta la reducerea aportului zilnic de calorii cu până la 200 kcal.

- Mentinerea sanatatii parului si a pielii. Măslinele negre sunt bogate în acizi grași și antioxidanți care hrănesc, hidratează și protejează pielea și părul (vitamina E contribuie cel mai mult la acest efect benefic). Tocmai din acest motiv, uleiul de măsline este inclus în numeroase tratamente de înfrumusețare și considerat un agent nutritiv și hidratant excelent.

- Controlul alergiilor. Noile cercetări vorbesc despre impactul pozitiv direct al proprietăților antiinflamatorii deținute de măsline asupra alergiilor. Extractele din măsline acționează similar cu medicamentele antihistaminice la nivelul celular, potrivit unor experimente de laborator. Acestea blochează receptorii de histamina și temperează răspunsurile alergice în contact cu alergenii. Oamenii de știință au ajuns la concluzia că măslinele ar trebui să fie o parte importantă a dietei antialergice, întrucât îmbunătățesc circulația sanguină, ajută la ușurarea respirației și înlătură eficient toate simptomele alergice, chiar și după debutul lor.

surse

http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/maslinele-beneficii

https://prodieta.ro/masline-proprietati-calorii-beneficii/

CETATEA POENARI - de Petre Ispirescu

Cetatea Poenari astăzi

Fratele lui Vlad-vodă Țepeș îndrăgise o fată de boier. Aceasta fiind foarte înțeleaptă se făcea că nu bagă de seamă ceea ce voiește fratele măriei-sale. El îi tot bătea capul și nu-i da pace. Fata-l spune lui tătâne-său, iară acesta-l dete târgului, făcându-l de râs și de ocară. Târgoveți-l huiduiră ca pe o lichea de om ce era.

Vodă se scârbi foarte mult de această faptă a târgoveților și hotărî să-și izbândească asupra lor. Era în ziua de Paști. Ce frumoase erau vremurile acele bătrâne în care boierul și salahorul aveau aceleași datine, aceleași sărbători, aceleași petreceri. Erau toți o apă. La biserică mergeau cu toți. La veselie iarăși cu toții la un loc. În ziua de Paște, după ce ascultau slujba sântei Învieri, se întorceau acasă și se puneau la masă. Apoi mergeau unir la alții și-și urau la mulți ani. După-amiază se căruțeau la dulap. Acolo mergeau mare și mic, tânăr și bătrân, boier și salahor.

Aceste adunări de veselie pentru sântele sărbători se făceau în niște livezi întinse. De o parte era dulapul, de alta leagănul și mai cât colo călușarul. Fiecare din acestea-și avea oamenii săi ce slujeau și mulțumea pofta fiecăruia pe un lucru de nimic.

Vedeai cete, cete, de oameni așezați pe iarba verde, cu mâncărică adusă de acasă. Boierii trimiteau înainte pe feciorii de acasă cu velința și cele spre mâncare. Ei așezau totul; iară boierii cu jupănesele și copiii, băieți și fete, veneau d-a gata și se puneau la masă. Fiecare ceată de boier avea și câte-un tacâm de lăutari, ce trăgea de foc. După ce se chefuiau și boierii ajungeau a fi cam candrii, două sau mai multe cete de boieri se întrolocau și făceau petrecerea și mai veselitoare.

Negustorii, cu femeile și copiii, mergeau deodată cu ucenicii de prin prăvăliile lor, cari duceau bucate, ori mezele, ori miel fript, în șervete curate sau în coșnițe. Ajunși la fața locului și-alegeau loc ori sub câte un copaci mare sau la câte un colț mai adăpostit de ceva crângulețe de trandafiri sau liliac. Atunci negustoreasa poruncea ucenicilor cum să așeze velința pe iarbă, să reguleze masa și să dea bucatele. Cei mai chiaburi puneau și ei lăutari și făceau ca și boierii.

Poporimea se aduna și ea: fiecare bărbat cu muierea și copii[i], ducând fiecare câte o legăturică, care cu ouă roșii, care cu colaci ori pâine, care cu pastramă ori mușchi, sau cu ceva legumă; și dacă ajungeau se puneau d-a dreptul pe iarbă verde și acolo, după ce trăgeau câteva olcele cu vin, și uitau de nevoile și grijile vieții.

Vinul îl vindea stăpânul dulapului.

Cei ce nu-și aduceau de acasă de mâncărică găseau acolo ouă roșii ori albe, cârnați și friptură de miel.

Pe lângă dulap se afla de vânzare: roșcove, alune, năut, stafide și șerbet dulce pentru copii și pentru tinerime.

Fiecare vârstă, fiecare tagmă-și găsea petrecerea ce i se cuvenea. Copiii, după ce zbenguiau, alergând de nu-i încăpea grădina, apoi veneau și se dau în călușar. Tinerimea, după ce râdea și-și spunea fel de fel de glume, se punea în dulap; iar cei mai în vârstă se dedeau în leagăn.

Către seară se întindea câte o horă mare unde se prindeau toți. Boieri, neguțători breslași și muncitori se luau de mână și jucau cu voie bună și se veseleau până în amurgit.

Cei mai dibaci trăgeau câte o chindie, câte un brâu, ori câte o bătută.

La aprinsul lumânărilor, cârduri, cârduri se înturnau acasă. 

Vodă-și găsise ziua de pedeapsă. Slujitori de ai domniei coprinseră toate dulapurile, căci pe vremea aceea, în Tîrgoviște, erau mai multe asemenea grădini, puseseră mâna pe toți cetățenii și-i legaseră cobză.

Poftise măria-sa vodă Țepeș să aibă o cetate pe culmea unui munte. Aceasta se făcu și i se dete numele de Poenari.

În ziua când se începu clădirea, slujitorii domnești aduceau cârduri, cârduri, pe toți oamenii prinși la dulapuri în ziua de Paște; și-i întrebuințară ca salahori la zidărie. Toți erau îmbrăcați cu haine noi și curate, ca la Paște. Vedeai alături cu un bătrân o fată și lângă o mătușe câte un băiețandru; bărbații cu muierile și copii cărând la var, la cărămidă, ori la pietroaie.

Slujitorii nu se uitau la dânșii și nu le cătau de ce le era cojocul. Pe toți‘i silea la lucru; pe toți‘i gâdila cu varga.

Mâncare le da cu ce abia să-și ție sufletul în oase. Nimeni nu scăpă de acolo până ce nu se isprăvi cetatea. Nimeni asemenea nu se primenise. Când le dete drumul, ți-era mai mare jalea să te uiți la dânșii. Li se hărtănise hainele, și toți se întoarseră pe acasă desvănuiți și jerpeliți, ca vai de capul lor: jumătate îmbrăcați, jumătate goi.

Vlad-vodă își sărase inima. Să mai poftească și altă dată, dacă le dă mâna, să mai huiduiască un frate de domn. 

Cetatea Poenari astăzi

SANDESH S. RANGNEKAR - Pictură pe frunze de ficus

Artistul indian Sandesh S. Rangnekar a adoptat arta picturii pe frunze de ficus  de la tatăl său, un cunoscut artist din India, Sadashiva G. Rangnekar. 

Când Sandesh avea 10 ani, el a intrat în secret în atelierul tatălui său și l-a urmărit lucrând.  Când Sandesh a decis prima dată să-i arate tatălui său lucrările, el a fost impresionat, pentru că nu bănuia că fiul său ar putea face asta.