Reapare, în forma cea mai crudă, vechea teorie că statele mici n-au dreptul la independență, că ele cad în „spații vitale” și se pot mărgeni pe hartă, ca să se știe în al căruia din statele mari trebuie să cadă.
Și nu numai aceia cari sunt insultați în mândria lor legitimă și amenințați în dreptul lor de a exista trebuie să respingă cu indignare această tăgăduire grosolană.
Se putea vorbi așa pe vremea când un stat era numai o întâmplătoare legătură de teritorii și de grupe omenești care se puteau distruge sau preface după plac.
Dar, după biruința principiului național, statele, cât de mici, sunt națiuni.
IAR NAȚIUNILE SUNT O FORMĂ ORGANICĂ A UMANITĂȚII.
Nicio metodă nu le poate nimici, cum ele nu sunt rezultate din exercițiul niciunei metode. Ele sunt „născute, iar nu făcute”.
Și de aceia ele vor asista, de sigur, la meritata pedeapsă a apăsătorilor.
Nicolae Iorga
„Neamul românesc”
anul xxxiv, nr.199 din 9 septembrie 1939, p.1
