Dar viața-i ca un fum pe coș
Tu din bărbat devii un moș
Iar ei, copiii tați și mame,
Te strigă: Moșule ți-e foame ?
Când nu mai poți să zici nimica
Se mai amestecă bunica
Și dă răspuns la vorba ta:
-Bunicule, nu te băga !
Și-n anii care-ți mai rămân
Iar tu devii tot mai bătrân,
De le-amintești de vreo trăsnaie
Zic: Haide moșule, mai taie !
