Ceasornic! Zeu amarnic, nepăsător, c-un deget
Pe fiecare ameninți spunîdu-i „Nu uita!”
Durerile în freamăt curând s-or împlanta
În inima-ți ca-n tină lovită fără preget
Plăcerea ca un abur în zare va pieri
Cum în culise-și pierde silfida legănarea
Oricare clipă soarbe un strop din desfătarea
Ce tututor ni-e data cât timp vom mai trăi
De trei mii șase sute de ori pe ceas. Secunda
Șoptesște: „Ține minte!” Cu glasul lui mărunt
De greier, spune – Acuma: tot Altădată sunt
Sugând cu trompa-i hâdă viața ta ca unda!
Remember! Esto memor! Tu mâna spartă! Vezi!
(Vorbește-n orice limbă gîtleju-mi de metal)
Minutele sunt scumpe, nebune – mineral
Al cărui dram de aur se cade să nu-l pierzi!
Adu-ți aminte: Timpul ce tot mai lacom joacă
Nemăsluind, câștiga oricând, e scris așa
Dar ziua scade; noaptea e mare; nu uita!
Genunea e-nsetată; clepsidra tot mai seacă.
Curând suna-va ceasul când și Norocul viu
Și vrednica Virtute, soția ta fecioara
Și chiar Căința (hanul de cea din urma oară!)
Ți-or spune: „Mori batrâne mișel! e prea târziu!”
