ÎNCHEIEREA UNUI CAPITOL....
de Elena Oprică
Azi îmi înec al meu destin
Într-un pahar plin cu venin,
Căci n-aş vrea să mă mai stresez
Şi inima să mi-o testez...
Am în cămară sticle, zeci
Cu băuturi mai dulci, mai seci...
Dar pe un raft am una rară...
"Esenţă de dragoste-amară".
Am pus-o demult la păstrare
Şi s-a-ntărit a ei licoare
Deci, tocmai bună e acum,
Pe-al meu destin să mă răzbun...
Căci nu pot plânge, lacrimi n-am,
S-au scurs din mine gram cu gram
Când te-am chemat şi n-ai venit,
Când dorul mi l-ai izgonit...
Voi bea acum fără măsură
Amarul, dintr-o-nghiţitură,
Să-nec amoru-n doză-şoc,
Ştii...mi-ai plăcut dar...hai noroc !
|
|
