CE CUGETAU CEI BĂTRÂNI - din ”Almanahul literar și artistic” din 1865
Două lucruri nu poate fixa omul: soarele și moartea.
Gândește încet și lucrează iute.
Nu te împrumuta de la bogat și nu promite nimic săracului.
Pentru carnea lupului trebuiesc dinții câinelui.
Leargă după bine și te așteaptă la rău.
Ochii deschiși și gura închisă duc pe om la fericirea supremă.
Cine dă, să tacă, cine primește, poate vorbi.
Omul fericit nu se cunoaște pe sine, omul nefericit nu mai este cunoscut de ceilalți.
Cănd apa nu mai face zgomot, ori a secat râul, ori a dat peste matcă.
Dă-mi loc să stau și-mi fac eu loc să mă culc.
Depărtează-te un minut de omul violent, și fugi necontenit de ipocrit.
Onoarea și onorurile nu fac casă și masă împreună.
Salută pe omul bun fiindcă merită, și pe cel rău ca să nu te încarci de Doamne-ajută.
Smochina verde și femeia tânără se usucă atunci când le ții în cutie.
Cine caută cal fără defect umblă pe jos.
O vorbă bună stinge focul, mai curând decât o saca cu apă.
Cine are cap de sticlă să nu arunce cu piatre în nimeni.
