NEBUNUL - de ManuManu

NEBUNUL de  ManuManu  Când flori de gheaţă îmi naşte în drum,   Se calmează eternul nebun.  El paşte durerea, produce regrete Şi-mi lasă cordonul tăiat între pumni,   Să aştepte.  Aşteaptă şi este legat nefiresc,  Tristeţea e mare şi doare,  Căci flori de speranţă crescute pe fir,   Mor în zare.  Când chinul pune prin sare destin,  Conduce durerea aproape,  O pune la masă, serveşte rechin,  Mânioasă.