marți, 21 ianuarie 2014

SPECIA LITERARÄ‚ - NUVELA



 Specie a genului epic, în proză, de dimensiuni relativ reduse (se situează între schiță È™i roman), cu un fir narativ central È™i o construcÈ›ie epică riguroasă, cu un conflict concentrat, care implică un număr redus de personaje.

Narațiunea se desfășoară liniar, cronologic, prin înlănțuirea secvențelor narative.

Se observă tendința de obiectivitate, de atenuare a prezenței naratorului care nu se implică în subiect și se detașează de personaje. Întâmplările sunt relatate alert și obiectiv, naratorul intervine relativ puțin prin considerații personale, iar descrierile sunt minime.

AcÈ›iunea nuvelei este mai dezvoltată decât a schiÈ›ei, pusă pe seama  unor personaje, ale căror caractere se desprind dintr-un puternic conflict.

RelaÈ›iile temporale È™i spaÈ›iale sunt clar delimitate. Timpul derulării  evenimentelor este precizat, ceea ce conferă verosimilitate.

Se acordă o importanță  mai mare caracterizării complexe a personajelor decât acÈ›iunii propriu-zise. Personajele sunt caractere formate È™i se dezvăluie în desfășurarea conflictului. ÃŽn funcÈ›ie de rolul lor în  acÈ›iune, ele sunt construite cu minuÈ›iozitate (biografia, mediul, relaÈ›iile motivate psihologic) sau sunt portretizate succint.

Rolul detaliilor semnificative.

Specie epică, în proză, apărută în literatura europeană în secolul al XV-lea.
Ca specie modernă, nuvela are o construcție epică riguroasă.

Comparativ cu alte specii epice în proză:

- prin dimensiune, nuvela și povestirea se situează între schiță și roman

schița < nuvela și povestirea < romanul.

Spre deosebire de roman, nuvela este concepută pentru o lectură nefracționată.


Deosebiri NUVELÄ‚ - POVESTIRE

NUVELÄ‚               

- tendințaspre obiectivare a nuvelei (narațiunea la pers. a III-a)

- autorul nuvelei își construiește personajul prin mai multe detalii

- raportul cu realitatea: nuvela urmărește realizarea verosimilității


POVESTIRE

- caracterul subiectiv, prin situația de transmițător a naratorului (narațiunea la pers. I)

- autorul povestirii este mai interesat de situația epică în care se află personajul

- povestirea poate porni de la date mai îndepărtate ale realului (întâmplări senzaționale sau insolite), dar perspectiva narativă susține iluzia autenticității.

TIPURI DE NUVELÄ‚

- după curent literar:


  •  renascentistă,
  • romantică,
  • realistă,
  • naturalistă, etc.
- după temă:
  • istorică,
  • psihologică,
  • fantastică,
  • filozofică,
  • anecdotică,
  • socială.


NUVELA ISTORICÄ‚


- este inspirată din trecutul istoric (cronici, lucrări științifice, folclor);


- se distanțează de realitatea istorică prin apelul la ficțiune și prin viziunea autorului;


- are ca temă evocarea artistică a unei perioade din istoria națională, locul și timpul acțiunii fiind precizate;


- subiectul prezintă întâmplări care au ca punct de plecare evenimente consemnate de istorie;


- personajele au numele, unele trăsături È™i acÈ›iuni ale unor personalități istorice, dar elaborarea lor se realizează prin  transfigurare artistică, în conformitate cu viziunea autorului;


- reconstituirea artistică a epocii se realizează și prin culoarea locală (mentalități, comportamente, relații sociale, obiceiuri, vestimentație, limbaj), conferită de arta narațiunii și a descrierii.