ÎNCHIDE OCHII SORȚII
de ManuManu
Închide ochii sorții, de patimă sunt goi
Prea obosiți și triști, dar lasă-i în cerdac
Peste ultima clipă ce-a pus zălog pe noi
Fiindcă durerea țipă acuma când eu tac.
Prin stele căzătoare arzând în lumânări
Aruncă nostalgia din vaga așteptare
Zvârlindu-ți pledoaria pe albele cărări
Urcând pe munții zilei în noaptea ce răsare.
Sau ia-mă de o mână și-nchide ușa sorții
Pe soclul de la stradă ridică dorul tot
Ca ultimă speranță rămasă-n pragul porții
Și-altarul viziunii în care azi te port.
Că eu adorm în noapte cu visele de mână
Și inima îmi pare pierdută într-un gând
Când nebunia zilei pe mine e stăpână
Și peste firul vieții în nopți întregi la rând.
Dar vino că eu strâng trăirile ucise
De stelele căzute ca vise curgând noi
Și-n zodiile toate de Domnul interzise
Vom rătăcii iar slova și veșnicia-n ploi.
Cu nemuriri de-o clipă și altele de-o seară
Vom scrie fericirea pe-altaru-ntregii firi
Și-atunci iubirea asta cu aripi lungi de ceară
Ș-o prăbuși prin spinii a mii de trandafiri.
|
|
