VISUL SECRET
de Larysa
Mă întâlnesc cu ziua şi mă-ntreabă :
"De ce sub pleoapă, trează te-am găsit
Ori ai mai mult ca niciodată grabă
Ori somnul pe la tine n-a venit ?!"
Nu spun o vorbă şi-i întorc privirea
Ochii să nu trădeze vreun răspuns
Merg mai departe ascunzându-mi firea...
Ştiu eu ce ştiu şi asta-i de ajuns
Pe stradă oameni care mai de care
Unii străini şi alţii cunoscuţi
Ar vrea să mă întrebe fiecare
"Pe cine vrei cu floarea-n păr să-ncânţi ?"
Un zâmbet prins în colţurile gurii
Din suflet apărut involuntar
Dă de gândit la alţii şi la unii
Ce n-au de viaţa mea nici un habar...
Seninul cerului de după-amiază
Vădit invidios, nu se reţine...
"Aş vrea să ştiu tot ce te-nseninează
Că azi eşti mai senină decât mine"
M-ascund la umbra minţii jucăuşă
Şi intru-n casa inimii cântând
Fac din tristeţe preş ce-l pun la uşă
Iar soarele-mi zâmbeşte-nţelegând...
Noaptea-şi înscăunează măreţia
Regală şi cu mantie de stele
Eu prin regatul ei îmi port făclia
Plimbându-mă cu dorurile mele...
Au vrut cu toţii să-mi afle ascunsul
Ce-mi pune flori în păr şi jar în piept
Dar numai noaptea îşi primi răspunsul
În somn dezvăluind visul secret...
|
|
