CA ȘI CUM
de RobertChv
Nu e ca şi cum nu ai exista,
Sau că eşti doar o reflecţie a unei poezii
De n-ai exista, cum aş putea să te iubesc ?
Exişti în deplinătatea voluptăţii tale
Pe care-o inspir
Zilnic din poezie şi poveste.
Îţi extinzi existenţa, şi nu te limitezi...
doar în universurile tale înguste,
Pline de prinţi şi fete cu părul bălai.
Esenţa ta curge prin arterele poeziei,
Eşti sângele poeziei !
Ce ar mai fi versul fără tine ?
Cine l-ar mai aduce la viaţă ?
De n-ai exista, n-aş mai avea poezie,
Poezia imită ritmul inimii tale.
Exişti.
|
|
