IARBA VIEȚII - de Marin Moscu

IARBA  VIEȚII de  Marin Moscu Firul ierbii e copil ?  Mă întreb mereu, în gând,  Mama lui e iarba-naltă  Sau e aripă de vânt ?  De e puf de păpădie  Dus din zare-n altă zare,  Vreau să știu cum e posibil  Intre ierburi s-am cărare ?  Firul ierbii, copil verde,  Stă-n cale la căprioare,  De-i ciupește crudul moț  Tot se-ntinde către soare.  - Eu nu-s puf de păpădie,  Eu nu-s vânt rătăcitor,  Ci sunt iarba, iarba vieții,  Roua mea-ți aduce dor...  Dor de viață, de-ntrebare,  De-nălțare și de soare !