APROAPE DE CER - de Mihaela Manole

APROAPE  DE  CER  de   Mihaela   Manole Aproape de cer  Privirea mea a întâlnit  Liniştea. Era un ţipăt de vultur Şi tăcerea grea a stâncii. Paşii m-au purtat Pe oglinda în care se vedeau Brazii, şi în spatele lor Sufletul meu, mare, Ca o pânză goală. Atunci pe ea am pictat În culori liniştite Viaţa.