CURCUBEIE DE TOAMNĂ
de ''osiris''
Coboară toamna iar la noi
Pe frânghii argintii de ploi
Şi-aruncă curcubeie-nadă
Printre copacii din livadă.
Cuprinşi de farmec şi de dor,
Se prind în plasa curcubeielor,
Şi la lumina lunii-n miez de noapte
Ies din cuptorul toamnei taine coapte.
Şi-aşa, treziţi de dimineaţă,
Prin vălul argintiu de ceaţă,
Ne râd sfios, din crengi ivite,
Ale livezii taine rumenite.
Minuni cu ochii vineţii
Din prunii delicaţi şi brumării,
Minuni cu feţe zâmbitoare
Din meri ce iau culori din soare,
Minuni ce ţin în palme verzi
Nuci încreţite-a gânduri vezi
Şi simţi în nări arome amărui
Şi dulci din auriile gutui…
Hipnotizaţi de suprapământeasca nadă
De curcubeie ce coboară în livadă,
Copacii nici măcar nu bănuie
Că verdele din frunze nu mai e…
| 
