CAFEA
de Paul Aelenei
Îţi sorb iubirea-n picuri cafenii,
Din ceaşca pictată-n roşu-mac,
Prin aburii cafelei cu iz de poezii,
Îţi savurez privirea de caimac.
Şuviţe creţe din părul despletit,
Se scurg pe umerii de catifea,
Dulce şi amăruie, te-am sorbit,
Ca pe o picătură aromată de cafea.
În zaţul negru de pe fundul cănii,
Surâsu-ţi văd şi părul despletit,
La glezna ta smerit eu fac mătănii,
Jurând pe veci să îţi rămân iubit.