VUIET DE TOAMNĂ - de yannis

VUIET  DE  TOAMNĂ de yannis Cerul murmură amar,  Copacii foșnesc a jale,  Vântul suflă, murdar  Spălat în lacrimi de ploaie.  Ele se sparg de pământ,  Covor de frunze rumenite.  O gârlă vijelios coboară  Prin albii nimicite.  Astrul de zi însângerat, dispare !  O semilună cu margini tăioase  Se laudă a fi stăpână în zare  Peste fărâme de stele sfioase.  E noapte de freamăt în vreme nebună,  În cântec de gemete-n goarnă.  Năpasta, zăduful și răul se adună,  În aprigul vuiet de toamnă !