PAȘII TĂI, VÂNTULE - de Raluca Ştefania Mihai

PAȘII  TĂI,  VÂNTULE  de  Raluca  Ştefania  Mihai Aseară, pașii m-au purtat spre tine,  vântule. Gândurile-mi - păsările albe ale asfințitului, umbra-mi - dansul himeric al nopții. eu... cenușa de lângă rugul plângerii. Aseară o lacrimă mi-a căzut fugar... Tu unde ești ? Îmi înalț ruga către tine,  tăcere uitată în ultima lumină ! dar privirea ? Aseară am zâmbit printre lacrimile unui vis albastru... Doar pașii vântului se pierd în zare.