"FII" ȘI "PĂRINȚI "...
de Larysa
O, fiule ce eşti din propriu-mi sânge
Cât mi-eşti de drag,
Cât mulţumesc că mi-ai fost dat !!!
Dar dacă te-aş vedea ca "ei",
M-aş frânge...
Mi-aş rupe-n patru zări
Sufletu-nlăcrimat...
Mi-aş duce-n sihăstrie
Inima rănită
De te-aş vedea în "zale de oţel"
Şi-aş blestema în veci a mea ursită
Dacă te-aş şti în "loc păzit", stingher...
Ca "ei" de te-aş vedea,
O cruce aspră şi mare
Aş purta în orice zi
Precum pe-ai lor părinţi
O grea năpastă
Pe umeri obosiţi se "tolăni"
'Ce n-avuseşi grijă de el măicuţă
'Ce tată nu-i vorbişi "pe înţeles"...
Ce plămădirăţi voi în tinereţea voastră-ascunsă
Când dragosti,patimi,
Vă dădură ghes...?!
Un fiu e un "copil"
Cât e de mare...
E-un DAR DIVIN
Cu chipu-i pământesc
De nu ştiţi să-i iubiţi
Rugaţi iertare şi milă
La TATĂL NOSTRU CERESC !!!
|
|