M-AM ÎNGROPAT ÎN POEZII ...
de Văduva Andreea
M-am îngropat în poezii,
În clipele de cumpănă,
Durerea să n-o pot simţi,
Versul mi-a fost lacrimă.
Şi-am umplut albele coale,
Cu tristeţi şi-amărăciuni,
Rostite de buzele-mi pale,
Precum tăcute rugăciuni.
Am rostit chiar şi blesteme,
Când sufletul mi-era păgân,
Prins în lanţurile grele,
Se lepăda de orice Stăpân.
În mine purtam poveri,
Ce atârnau ca bolovanii,
Eram sleită de puteri,
Fără rost îmi treceau anii.
De n-ar fi fost rima dragă,
Să-mi vindece rănile adânci,
Aş fi rătăcit pribeagă,
Plângând iubirea de atunci.
|
|