|
|
PAȘI…
de ManuManu
Pași în ton sacadat,
Undeva am lăsat,
Să răstoarne din gând,
Cerul nopții plăpând.
Și am prins de urechi,
Cu pedeapsă cu tot,
Spiridușul cel vechi,
Ca să-l scutur cât pot.
Printre noi pașii lăsați,
Spiriduși minunați,
Au întins un covor,
Plin de viață și dor.
Umbre vin tremurând,
În cerescul prezent,
Ca o viață curgând,
Ce se fumegă-n Kent.
Și din piept ca din tun,
Scot și fum și scântei,
Eu mă duc să le-adun,
Ca pe floarea de tei.
Nemurirea avântă,
Pașii-n ritm infernal,
Unde îngeri-mi cântă,
Dansul vieții final.
|
|
|
|
|
