|
RĂTĂCESC IAR CU NOI
de ManuManu
Rătăcesc printre stele
Să văd streașina lumii
Să măsor nemurirea
Cu puterea minunii.
Vreau să văd cum ar fi
Să mă-mbăt în iubire
Sub un cer ce se umple
Numai cu rătăcire.
Timpul cântă la nai
Cu orchestră cu tot
Și durerea pe plai
Se așează în cot.
Vin duium primăveri
Îmbrăcate cu dor
Printre limbi de tăceri
Așezate-n decor.
Și din frunzele umbrei
Cresc speranțe pe deal
Înălțând steaua urmei
Colo pe piedestal.
E un vaiet de lume
Într-un ritm nesfârșit
Rătăcit între glume
Cenușii de sfârșit.
Dar amurgul e-n floare
Într-o lună de dor
Unde clipa mă doare
Într-un trecător.
|
|
